am nevoie de un corector

imagine primita pe e-mail.

imbratisari "cu avionul"

Pentru ca sunt de doua ori stramatusa, ieri am povestit cu Bianca mai mult si mi-am adus aminte cum e sa vorbesti in continuu si sa iti pui mintea la lucru cu un copil.
Dupa multe ecografii si controale, Bianca trebuia sa fie baiat insa ... la nastere s-a dovedit a fi fata. Fratele ei trebuia sa se nasca peste o luna insa ... s-a nascut la termen, acu doua zile.
Fiecare din nepoti m-a botezat asa ca n-a fost o surpriza cand si Bianca a facut asta insa e atata de comica cum umbla dupa mine prin casa si ma cauta: "Cillaaaaa!!!". Spre disperarea parintilor si rudelor, Bianca nu e pupacioasa si lipicioasa insa cu mare foc isi pupa papusile.
Cu vreo doua saptamani in urma, a venit cu taica-su la mine la birou ca sa imi dea un pup, asta i-a tot spus lui taica-su ca vrea .... si a venit. Ieri insa de dor dupa mama ei, se parea ca nu ii mai trebuie nimic asa ca a trebuit sa imi pun mintea la contributie si sa o inveselesc ...
Stateam cu ea ca sa manance si, mancarea e mai buna si gustoasa daca vine cu "avionul" insotita de sunete si miscari prin aer .... si deodata Bianca isi deschide larg bratele, incepe sa faca ca avionul si ma imbratiseaza lipindu-se de mine ....
Am ramas socata .... Bianca, fara sa ii spun nimic ma imbratiseaza .... Wow!
Apoi, dupa ce au venit toti acasa, o aud: "Cilllaaaaaa  mhmhmhhhmmmm (cu bratele larg deschise si scotand un sunet cu gura inchisa - ca avionul)!!!" Voia o imbratisare maaaaaare!!! Apoi i-a luat pe toti la rand "cu avionul"
Fotografia de mai jos are numele: Vezi aceasta imbratisare? E pentru tine! (imagine preluata de pe http://www.flickr.com/)

in vizita la Marele Preot

In pelerinajul meu imaginar prin Palestina, m-am oprit si la Marele Preot care m-a primit destul de amabil ... desi ma asteptam sa ma dea afara. Prin vene imi curge sange insa nu stiu cat din el are esenta de evreu sau nu ... daca am sau nu ...
Se astepta la intrebarile mele si apoi nu eram prima curioasa ce voia sa afle despre acele zile fierbinti. Se incrunta ca sa isi aduna ideile si cu o voce domoala incepe: "Cella tu nu poti intelege deplin contextul, acum iti e usor sa ma judeci ... Oricat ai vrea sa porti papucii mei nu ii poti incalta ca si mine."
"Da, recunosc. Identitatea nationala din punct de vedere istoric, religios si politic nu imi spune mie nimic. Apoi am crescut fiind oarecum indemnata la toleranta si indiferenta in fata diverselor miscari, curente si cand apar oameni ce spun ceva, sa ii las sa isi spuna opinia, sa se manifeste ... e dreptul lor de a fi liberi sa se exprime."
"Vezi tu, Isus afirma ca e Cuvantul, adica Tora. Evreu fiind si studiind Tora stiai ca te afli in prezenta Lui Dumnezeu. Vine El si spune ca El e Tora intrupata, ca El o implineste, ca e mai mare ca ea .... sunt chestiuni de neimaginat in iudaism."
"Incerc sa inteleg ce spuneti ... desi mi-i greu pentru ca daca ai trai in 2010 ai zice ca noi suntem cam dusi cu pluta."
"Apoi, Templul era locuinta Lui Dumnezeu. Acolo te inchinai, acolo te intalneai cu Dumnezeu, acolo Dumnezeu se revela, iti vorbea ... si El vine si spune ca e mai mare decat Templul, ca El e Templu. Afirma ca adica El e pe acelasi loc cu Dumnezeu? Mai afirma ca El va sta pe scaunul de domnie al Lui Dumnezeu ... afirmatii pe care voi le-ati cataloga nebunesti si i-ati da dreptul sa o faca ... insa nu si la noi.
Tu nu actionezi ca si cum ai fi fiica lui Andrei si Rodica Profiri, nu ai dubii ca esti a lor ci actionezi ca si fiica a lor, in numele lor, da? Ei, Isus facea la fel. Spunea ca El e Fiul Lui Dumnezeu si diferenta e ca tu esti om si ai tai sunt si au fost oameni insa aici e vorba despre Dumnezeu.
El afirma ca e Tora intrupata, ca o implineste, ca e mai mare ca Templul ..."
"Ce anume v-a determinat sa va rupeti haina in timpul procesului daca aceste afirmatii luate separat nu sunt blasfemii?"
"Dar luate impreuna una dupa alta ... au alta conotatie ..."
Inteleg mai multe de aici, a fost folosita cu viclenie aceasta insiruire de afirmatii facute de Isus in timpul procesului si din ceea ce era subiect strict religios a devenit subiect politic si a dus la implinirea menirii lui Isus pe pamant.
Dialogul asta e numai in imaginatia mea insa .... citeam dimineata in Faptele Apostolilor ca Pavel era inchis si urmeaza o intalnire cu Marele Preot ... Pavel stia cine e Marele Preot si acesta stia cine e Pavel ... erau cunostinte vechi. Ce sentimente oare avea Marele Preot cand vine la intalnirea cu Pavel, oare nimic din tot ce s-a intamplat nu a pus semne de intrebare pentru el?
Oare simbolurile nationale erau mai importante decat orice? Din nou ma izbesc de sentimentul integritatii nationale, a simbolurilor nationale ce la noi ... nu sunt atat de impregnate.

imagine preluata pe de pe http://www.flickr.com/

Milka isi cauta companie

imagine preluata de pe bestjobs.ro

http://www.bestjobs.ro/top-locuri-de-munca-animator-de-vacute/456424/1



100%

David, "copil cu par balai" acum imparat, viseaza cu ochii deschisi si ii spune Domnului ca vrea sa Ii faca o casa. Multumeste pentru binecuvantarile primite, pentru victoriile in batalii, pentru ca ii itareste domnia spre binele poporului Israel si vrea sa faca si el ceva pentru Domnul. Asa ca viseaza sa ii faca o casa .. una mare. Sa nu mai stea Domnul in cortul pe care l-au carat levitii inca de pe vremea lui Moise ...
Dar, vine Natan. Si Natan asta nu aduce intotdeauna vesti bune ... De data asta iar ii da un raspuns negativ. Nu poate David ca isi materializeze visul. Nu el va construi casa mareata pentru Domnul, pentru ca el e un om de razboi, nu un constructor ... insa fiul sau va fi cel care va costrui casa. Si mai adauga Natan ceva: Domnul iti va zidi tie casa si nu e vorba de case din piatra si scanduri cu sau fara pietre pretioase ci e vorba de casa ca si familie ....
Ce faaaaain ... ia sa vad eu ce pot sa fac pentru Domnul? Ce sa construiesc? Casa n-am nici eu si nu am nici o abilitate in acest domeniu ... David a dat aur, argint si bogatii fara masura ... ia sa vad la mine. Vreo doua-trei grame de aur si cateva de argint, pietre scumpe am vazut cum arata in vitrinele cu bijuterii ... ce sa iti dau Doamne? Ce sa fac pentru Tine? Sunt binecuvantata desi nu sunt imparateasa, nu am fost numita "copil frumos cu par balai" desi cand eram mica am fost balaie. Sunt binecuvantata desi nu am case, pamanturi, slujitori, copii ... ce sa fac?
"ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum erati; si dati lui Dumnezeu madularele voastre, ca pe niste unelte ale neprihanirii. (Rom.6:13) si "Aduceţi însă toate zeciuielile în vistierie, ca să fie hrană în Casa Mea. Puneţi-Mă astfel la încercare, zice DOMNUL Oştirilor, şi veţi vedea dacă nu voi deschide pentru voi stăvilarele cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi binecuvântare până nu veţi mai avea loc unde s-o ţineţi!

Atunci toate neamurile vă vor numi fericiţi, pentru că veţi fi o ţară plăcută, zice DOMNUL Oştirilor." Maleahi 3: 10 si 12.

Pot sa dau zeciuiala din frica de Tine, pot sa o dau fara nici o bucurie, pot sa dau si sa ajut pe altii fara nici o tragere de inima, fara dragoste, pot sa stau in casa Ta consumand oxigenul degeaba, pot sa semnez condica si sa fiu critica si acida de m-as inscrie cu brio in cartea recordurilor, pot sa spun despre Tine si sa ma dau peste cap insa ce vrei Tu e sa ma dau pe mine insumi Tie.

Doamne, dar asta e curata nebunie (nu e nimic nou si Pavel spune asta). Si, ce vor zice oamenii? Ce va zice lumea despre decizia mea? O sa mi-i ridic in cap? Insa stii ceva Doamne? Mi s-a acrit de gura lumii, si asa nu ma considera intreaga si normala. Iaca, mai pot eu de gura lor. Cand imi tremura inima in mine, cand behaiam de foame si sete ii durea fix undeva de mine, pe deasupra mai si radeau de mine asa ca ... nu-mi mai pasa de ei ... si oricat de nebuneste ar suna si suna eu vreau sa ma dedic suta la suta Tie. Gata cu procentele, gata cu imparteala, gata cu calculele de te doare mintea ... si desi sunt constienta ca asta inseamna o aventura, necunoscut, uneori durere fara seaman vreau sa ma dedic 100%. Si, nu-s artista, nu-s poeta, nu-s cantareata, nu-s pictorita, nu mai stiu acu ce nu-s insa asa cum sunt si cu ce mi-ai dat si cu ce ai pus in mine vreau sa ma folosesti Tu, cum stii Tu, pentru cine stii Tu, unde stii Tu ... Gata cu complexele de inferioritate si cu falsa modestie ce ma tin ca lipita cu superglue de scaun ca sa nu fac nimic ....

Sunt aici la dispozitia Ta!

 

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

 

update Iosua

Am vorbit cu parintii lui Iosua si au fost la doctor azi dupa amiaza. Cateva zile vor face analize si dupa asta ... vor si vom vedea ce va urma ...
Au fost coplesiti cand au auzit ca este o mare multime ce se roaga pentru ei si pentru Iosua si multumesc frumos pentru fiecare rugaciune in parte ...

am trimis simturile la plimbare

Sunt niste locuri unde evit sa intru daca am bani si anume in librarii ... e jale cu mine si asta nu de acum ci de cand eram mica. Am invatat sa descopar cartile bune, sa le selectez ... asta dupa ce am citit si o gramada de prostii. De ceva vreme caut sa imi iau Fratii Karamazov insa nu se reediteaza si cand intru in librarii vreau sa mai vad si ce mai e nou. La beletristica ti se face greata instant de la atatea carti cu explicatii sexuale detaliate ... nici nu e nevoie sa le deschizi, titlul spune suficiente. Trec rapid la fictiune ca acolo e vorba de masini si spatiu insa ... sunt depasita se pare pentru ca e vorba de draci, zane, spiridusi, vampiri, vrajitorare, puteri din adanc sau de sus, vraji si mai au niste denumiri ce ma lasa cu gura cascata ... trebuie sa trec la filosofie ca poate acolo mintea mea mai e inca in actualitate ... si soc total si aici.  Cum sa traiesti fericit pe baza sentimentelor sau ... a vointei, cum sa iti aranjezi casa feng shui, tratate despre implinire. Neamurile Mamei Omida s-au apucat de scris si ... deja te doare mintea. Mai verific sa vad daca chiar sunt la sectia religie si filosofie si sus, asa sta scris. Cateva carticele ale unor preoti, variatii ale istoriei religiilor, tratate mari si groase despre zei si budisti, cateva exemplare din coran, vreo doua carti de rugaciune insa micute si timide.
Nici urma de filosofii de care am invatat .... nici urma de carti ce indeamna la valori. Ce-s alea valori?
Se pune totul la indoiala: existenta Lui Dumnezeu, existenta Lui Isus, divinitatea Lui Isus, veridicitatea Bibliei, veridicitatea istoriei evreilor, orice este pus sub semnul indoileii si chiar daca este dovedit istoric de te coplesesc informatiile tot aud: prea multe contradictii, prea multe lucruri miraculoare, trebuie tratat totul ca si mitologie, stii ca si Zeus si Venus si Ulise .... sau o mie si una de nopti ... Apoi daca totusi exista e prea sus, prea departe, n-are nicio treaba cu noi .... mergem cam paralel ... sau El intervine fara nici o logica in treburile noastre mai mult incurcandu-ne ...
Oare ar trebui sa ma intreb si daca eu exist?
Am pus sub semnul intrebarii existenta Lui Dumnezeu, am intrebat si am studiat existenta Lui Isus, veridicitatea Bibliei si am fost socata cand am primit raspuns instant la ce am cerut. Mi-am zis ca e numai o intamplare insa am continuat sa probez si s-au dovedit adevaruri. Am numai cinci simturi ce functioneaza destul de bine si prin nici unul din ele nu reusesc sa ajung la Dumnezeu. Nu Il vad - nici nu am cum. Mi-as dori sa Il aud cum a auzit multimea adunata pe malul Iordanului cand Ioan Botezatorul Il boteza pe Isus insa nu imi vorbeste asa ... a ales alte metode cu mine. Nu Il pot pipai pentru ca e Duh si Duhul nu poate fi vazut  si pipait. Gustul nu ma ajuta decat la figurat in aceasta cunoastere. Deci, simturile pot sa mi le trimit la plimbare pentru ca nu ma ajuta in cautarea mea.
Insa Dumnezeu se lasa descoperit celor ce Il cauta, celor ce simt ca viata li se scurge printre degete in aceasta cautare. Iese in intampinarea celor ce cu disperare vor sa Il intalneasca si se intalneste cu ei la cruce aducand pacea si luand infrigurarea, nelinistea, oboseala inutilitatii, strigatele disperate dupa sens si scop in viata, transformandu-i in purtatori de Dumnezeu.
Nu ma bazez pe simturi ca-s inselatoate insa cred din toata inima ca e aici, e cu mine, langa mine, in stanga, dreapta, sus, jos, in fata, in spate, in mine ....

Iosua

Nu e vorba despre Iosua cel care a condus poporul Israel in Canaan ci despre un Iosua Mangalagiu mic si plapand ... ce abia a invatat sa mearga, a implinit un an la sfarsitul lui iulie si care te cucereste din prima.
La inceput parintii nu au stiut ce nu e in regula cu el insa ... pana la urma medicii au descoperit ca are o malformatie care face ca urina sa se intoarca in rinichi in loc sa iasa afara. Cred ca are mai bine de jumatate de an de cand i-au pus un tub ca sa ii ajute rinichii sa creasca si poate canalul acela se va repara.
Astazi, mama lui Iosua ne spunea ca vor pleca la Bucuresti, la cel mai bun urolog pentru copiii din tara pentru control insa poate fi si o operatie ... mai spunea ca sunt pregatiti pentru orice, nu pleaca deznadajduiti, disperati insa ca niciodata au nevoie de sprijin in rugaciune. Sa aiba trecere inaintea oamenilor din spital, a asistentelor, daca va fi operatie Domnul sa faca minuni in sala de operatie ...
Am intrebat-o pe Larisa daca pot sa scriu despre Iosua si mi-a spus ca da  ... eu ma rog ca acel canal ce ii da atatea batai de cap lui Iosua si parintilor lui sa fie asezat de Dumnezeu cum trebuie si ca Iosua sa se intoarca acasa plin de voiosie si zambet ...

Nu reusesc sa gasesc o fotografie mai actuala cu Iosua.

licurici lafaind in lumina

Continuandu-mi peregrinarea prin Palestina si incercand sa incalt papucii fariseilor incep sa ma mai luminez si eu un pic. Cum sa accepte ei asa din senin ca Isus este Mesia? Desi le tot spunea ca El e Fiul, ca El Il cunoaste pe Tatal, in pilde le spune ca El e mostenitorul, e apa, painea vietii, lumina, sarea lumii ... ei nu vor sa priceapa.
Pentru ei era clar, voiau eliberarea fizica din exil, de sub robia romana ... si apoi visau ca vor fi parte din planul Lui Dumnezeu cu Israelul in ce priveste eliberarea lumii prin ei ... numai ca ei aveau ganduri crete ce erau complet diferite de a lui Isus. El nu ii indeamna la opozitie, revolta ci la dragoste iar lor li se acrise de atata robie ... de unde dragoste cand acreala mustea in ei? Sa se schimbe? Si ce castiga?
Isus isi stia rolul pentru care a venit si anume acela de Mesia si asta ii inebunea complet. Mesia aducea eliberare si ar fi tinut la identitatea nationala, nu ar fi facut vindecari in ziua de sabat, nu ar fi vorbit de rau de Templu, ar fi tinut obiceiurile cu o strictete de nemaivazut, ar fi fost selectiv in cercul cu care umbla ... ar fi avut acelasi vis ca ei ... iar acest impostor ce se dadea Mesia si pe care oamenii incep sa Il creada ca Mesia trebuie sa moara ...
Nu implineste visurile, nu rupe barierele ca sa aduca exilul si tara unde curge lapte si miere, nu termina reconstructia Templului, nu devine imparat pamanestesc, nu face din ucenici domnitori, nu taie in stanga si in dreapta pentru a se impune ... e dat pe mana romanilor si omorat de ei ... isi spala mainile si romanul judecator de toata aceasta afacere.
Moare in mainile romanilor si ... ceea ce spunea Isaia devine realitate pe cruce ...
Cand intra in Ierusalim, Isus plange pentru cetate - nu pentru ziduri ci pentru oamenii din ea ... ei nu Il doresc si-L vor scoate afara ca sa fie omorat la fel ca vierii ce omoara mostenitorul trimis de stapanul viei ...
Crucificatii erau atarnati pe cruce la distanta de oras pentru ca scoateau strigate, era un scandal si un teatru galagios ... si dureros. Numai ca Isus nu face teatru si spectacol, Isus nu tipa, nu scoate strigate. Vorbeste putin si moare.
Toata durerea pacatelor omenirii se aduna la cruce si El stia de ea, stia ce avea sa indure si alege sa mearga la cruce, sa moara. Iar perdeau din Templu se rupe singura ca si cum doua maini nevazute o despica ... lasandu-l pe Caiafa cu gura cascata ...
Pretentiile lui Isus despre Mesia s-ar fi dus pe apa sambetei fara cruce iar exilul vine in dimineata invierii cand Domnul vietii iese din mormant .... aducand viata unde nu mai e speranta, paine celor flamanzi, apa celor insetati, transformand nimicurile in perle....
A-mi lua crucea ca sa Il urmez nu inseamna teatru mai mult sau mai putin ieftin, nu inseamna scandal, nu inseamna parada ci inseamna transformare in sare si lumina. In acest proces de transformare primesc viata de la Domnul vietii, beau apa din Izvorul vietii iar painea ce mi se da sa o mananc e paine ce aduce viata si vindecare in mine. Sunt altoita in Hristos, in Mesia si seva ce curge prin El vine si in mine si devin ca El.
Mesia, mostenitorul, aduce exilul din rutina zilei, viata asta de doi bani aducand speranta, viata, transformand-o intr-o aventura a cunoasterii, a transformarii mele intr-o perla si ... e dureroasa transformarea insa ma simt ca un licurici ce sta intr-o baie de lumina si se lafaie acolo in ea ...
Si licuricii nu-s frumosi ... is niste viermi scarbosi dar, stand in lumina devin incandescenti. Ceea ce pare scarbos si nefolositor in zi, noaptea devin pretios ... dar pentru asta, ei nu-si uita sursa.

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

tinerete fara batranete ...

Un medic a iesit la plimbare si a vazut o babuta stand pe o banca fumand o tigara. Medicul i-a spus:
"E imposibil sa nu observ fericirea de pe chipul dumneavoasta. Care este secretul dvs? “
Ea ii raspunse: “Sunt profesoara, nu ma culc pana la 2 noaptea, timp in care concep situatii didactice si fac programe scolare, ma trezesc pe la 6 dimineata ca sa ajung la timp la serviciu. Nu fac sport, nu ma distrez si nici nu am viata sociala. La sfarsit de sapamana lucrez intruna revizuind noi strategii de invatare pentru elevii mei, evaluari, elaborez material didactic, si daca e sarbatoare, de asemenea , nu iau micul dejun, pranzul si nici cina pentru ca nu am timp. Sunt mereu stresata din cauza reformelor din invatamant, termenelor de predare a documentatiei si a vizitelor inspectorilor.
Medicul i-a raspuns:
“E extraordinar! Nu pot sa cred. Ce varsta aveti??”
34, ii raspunse babuta

Daca cunosti vreo profa… trimite-i link-ul.

imagine primita pe e-mail.

prietene

Prietene, n-am terminat ce-aveam de spus,

Dar, iata, timpul meu a expirat;

Mi se fac semne sa inchei acest discurs,

Cortina va cadea imediat.

Mi-ar trebui un veac … si chiar mai mult

Sa-ti povestesc in suflet cate-am strans,

Taceri de piatra, zambete de lut

Si lacrimi scrise intre ras si plans

Am traversat, grabit, secunda mea,

Am fost in iad, am fost si-n paradis

Si, uneori, am vrut sa pot visa

Ca nu visez doar dincolo de vis…

Iubirea cautand … m-am inselat;

Prea des, iubirii ura i-a raspuns

Dar, stand langa Isus, am invatat

Iubirea Lui sa-mi fie deajuns.

Prietene, nu lacrima, nu are rost,

E prea tarziu sa mai schimbam ceva;

De vrei sa stii mai mult din ce am fost,

Asculta ce-a ramas in urma mea…

E, poate, prea putin… si vei uita

Si dor si vers si lacrima si cant…

De-a fost vreo amintire, undeva,

Si ea va trece, sigur, vrand-nevrand.

Cu rosu, scris adanc pe viata mea,

Un alt capitol, iata, s-a inchis.

Iti Multumesc si Nu Te Voi Uita!

Cu dragoste, al tau prieten, …

Chris, 30.04.2010

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

learn to fly - Christian Letruria

sa nu uit de ei

A venit toamna, culorile frunzelor ne incanta la visare, ciorile parca au facut repetitii pana acum si vin in forta sa si manance dupa atata cantat ... unele campuri au ceva pe ele, altele nu ... Daca ma intreaba cineva cum traiesc ii raspund simplu si sec: bine.
De cativa ani tot citesc despre persecutii insa in ultima vreme subiectul pare mai mult decat doar o simpla informare. Am auzit istoriile din Romania si par incredibile, imi aduc putin aminte de frica cu care se vorbea despre misionari ... am crezut ca persecutiile au incetat odata cu imperiul roman sau cu mult temutele cruciade insa dincolo de granitele tarii mele, oamenii sunt persecutati ... crestinii sunt ucisi, arsi, decapitati, schinjiuiti ... unii sunt prizonieri ani multi, unii mor acolo, unora le sunt traficate organele, fetele c eincearca sa scape sunt fortate la prostitutie ... si aceste realitati par filme horror insa ceea ce mie mi se pare ireal, de neinchipuit altii traiesc cosmaruri pe propria piele.
In 14 noiembrie 2010 va fi Ziua Internationala de Rugaciune pentru cei persecutati. Intr-un clip spunea cineva: "ti se pare ca nu are sens sa te rogi pentru cineva necunoscut, ... nu e de nici un folos insa rugaciunile voastre ne scot pe noi din puscarii, ne dau putere cand suntem batuti, aduc ingerii pe pamant ca sa ne vegheze ... " - era o persoana ce iesea d epe portile unei inchisori.
Unde sunt persecutii? In urmatoarele tari: Arabia Saudita, Iran, Irak, India, Pakistan, Uzbekistan, Kyrghyzstan, Nepal, Indonezia, China, Koreea de Nord, Filipine, Sudan, Bangladesh, Yemen, Malayesia, Egypt, Cuba, Mexico, Vietnam, Nigeria, Sri Lanka, Emiratele Arabe, Laos, Columbia si am gasit o harta cu toate tarile in care sunt crestini persecutati
http://www.persecution.com/public/restrictednations.aspx?clickfrom=bWFpbl9tZW51
Sa nu le uit chipurile si sa ma rog pentru ei.

14 noiembrie 2010
 

crin aducator de viata

Mi-am amintit o poveste ...
O tanara - vaduva, obosita, franta fizic, psihic si emotional ... care de suparare uitase ce e curatenia iar obrajii ii capatasera nuante ciudate, parul candva frumos acum parea o claie ce trebuia acoperita - nu mai conta cum, iar papucii devenisera ca niste epave ce lasau apa sa intre in voia cea buna prin ei, merge prin piata. Ar cersi un cartof, cateva boabe de fasole ... o bucata de paine. Acusica se intorc copiii de la scoala si va trebui sa-i hraneasca. Sotul ei e mort ... ingropat acolo in cimitir ... si ea e singura, fara nici un ajutor ... si cu copiii ce trebuie crescuti. Si-ar dori sa moara, sa dispara dar isi aminteste de ochii micutilor ei, cui ii vor ramane ei? Le-a murit tata ... iar acum sa ramana si fara mama?
Ochii i se impaienjenesc de lacrimi cand o mana blanda i se aseaza pe umeri. Se infioara ... uitase ca exista asa atingeri ... Langa ea, o florareasa ii zambeste si ii intinde un crin si o sacosa. Realizeaza ca statea de ceva vreme tot admirand crinii si inspirand parfumul acestora nemaiauzind sau vazand nimic in jur ... pierduta in propriile ganduri, dureri ...
Multumeste pentru crinul si sacosa ce le primeste de la florareasa si pleaca acasa.
Lucrurile erau intr-o dezordine totala, lucruri frumoase, curate ce odata isi stiau locul ... acum erau aruncate oriunde ... de cand sotul se imbolnavise iar baniii se scurgeau fara nici o jena la doctor, nu mai avusese grija casei, a copiilor ... totul intrase in deriva.
Vrea sa aseze crinul intr-o vaza insa aceasta era murdara asa ca o spala. Si apoi unde sa puna floarea asta - primul semn de bunatate dupa foarte multa vreme? In fata oglinzii ar fi frumos. Dar peste oglinda paianjenii dansasera iar mustele jucasera X si zero asa ca lua o carpa si spala oglinda ... ii lua ceva vreme insa acum era curata, stralucitoare ...
Dar, cine-i straina asta palida si cu cearcane adanci si fata asta de o culoare nedefinita ...  si cu doua dungi lungi pe obraji? Cu mana umeda da peste fata si culoarea se imprastie ... decolorand-o. Iese afara si se spala pe fata. Revine in fata oglinzii ... isi aminteste de chipul acesta ce acum e palid si imprimat cu o tristete ce poti sa o tai cu mana. Dar ce e in spatele ei? Ce e mormanul ala acolo?
Si tanara doamna se apuca de spalat, maturat, aruncat lucruri ce fusesera depozitate aiurea in casa ... ce-i cu lucrurile astea care candva fusesera elegante ...? 
Doamne, in ce stare sunt? Doamne, scapa-ma!
Isi aminteste o melodie si incepe sa o fredoneze in timp ce deretica prin casa. In soba incepe sa arda un foc vesel. Incet, incet casa devine curata, paianjenii sunt aruncati, panzele lor scoase afara, mustele alungate ... patul are din nou cearsaf, cuvertura, ... pernele au fete curate si stau ca doamnele la taclale ....
Oooh, avea si un ceas caruia cu greu i se disting acele ... il sterge repede si realizeaza ca trebuie sa vina copiii de la scoala. Trece prin fata oglinzii si obrajii ii devenisera rozii de la munca ... un zambet ii urca incet incet pe fata, ochii ii erau stralucitori ... ohhh, ce-i cu claia asta ce odata se numea par? Isi face repede o baie scapand si de hainele zdremtuite si mirositoare ... Revine la oglinda si de data asta isi vede chipul frumos, trist dar frumos oglindit ... cantecul nu a incetat sa se auda iar pe soba capacul face un zgomot fericit si niste arome care te lasa cu gura apa iti fac nasul atent ca sub capac, e ceva delicios.
Se aud voci de copiii pe drum, miresme de mancare invaluie aerul si copiii il adulmeca insa se gandesc tristi ca ei iar o sa visese la bucatele alese gatite de alte mame in timp ce a lor abia daca isi aminteste de ei, de mancare, de ea ....
Dar, au gresit casa? Si cine-i femeia din prag? "Mama, tu esti? Ce e cu tine?" Le povesteste de crin, de schimbarea inceputa ... in timp ce face asta ii baga in cada la spalat si, da-i frecat ... ca rapanul nu se duce usor ...
O vad pe mama lor frumoasa, tanara din nou, cantecul despre Isus pe care ii invatase acum il canta mama mai facand si piruete ...
Din ochii lor curg lacrimi si spun: "Mama, stim ca Dumnezeu ne-a ascultat pentru ca ne-am rugat pentru tine, ne-am rugat sa revina in viata ta si sa ni te redea. Schimbarea nu vine de la crinul floraresei ci de la Dumnezeu ... ce de data asta a folosit un crin."

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

interviu cu Saul din Tars

Saul din Tars, un fariseu vedeta, un invatat recunoscut, un tanar in care Gamaliel isi pusese mari sperante ia parte la o actiune ce nu era neobisnuita - uciderea cu pietre a unui om (Stefan). Partea lui in aceasta actiune era sa pazeasca hainele celor ce aruncau cu toata puterea si convingerea pietrele care vor mutila si omora acest tanar ce indraznea sa vorbeasca despre Dummnezeu ca despre cineva cunoscut, personal, ce vorbea despre si in Numele Lui Isus Hristos.
Mi-am inchipuit ca ii iau un interviu lui Saul si care ar suna cam asa:
-Domnule Saul, stim foarte bine care era pozitia dumneavoastra in societate si zelul pentru pastrarea identitatii nationale, dar ati putea sa ne povestiti putin despre acea zi in care ati asistat la uciderea lui Stefan?
-As vrea sa nu imi amintesc asta dar am fost acolo pentru ca asa cum spuneai tu ieri, si eu faceam parte dintre paparazzi vremii, din politia ideologica. Am facut tot posibilul sa fiu acolo, sa ma implic in multime si ... nu m-am lasat dus de gloata ci am vrut sa vad si pe altii ce cu aceeasi indrazneala ca acest tanar frumos, destept si cu viitor ca si Stefan sunt acolo. Ii deosebeai dupa durerea ce le trada chipurile, dupa cum isi ascundeau lacrimile. Voiam sa ii vad ca mai apoi sa scapam de cei ce distrugeau integritatea nationala.
-Urmeaza o calatorie spre Damasc unde stim ca urma sa faceti ravagii printre primii crestini, aveati scrisori din partea mai marilor politici si a conducatorilor religiosi. Insa aceasta calatorie se intrerupe schimbandu-va viata.
-Da, eram inebunit de furie pe acesti oameni ce parca se inmulteau ca ciupercile dupa ploaie. Cu cat mureau mai multi cu atat numarul celor ce credeau crestea - iar asta efectiv ma scotea din minti. Eram cu oameni de baza langa mine cand o lumina m-a orbit si un glas m-a intrebat de ce Il persecut. In nebunia mea am intrebat: "cine esti Doamne?". O voce indurerata mi-a raspuns: "Eu sunt Isus pe care-L prigonesti." si apoi mi-a spus sa ma duc in cetate si sa astept ca mi se va spune ce sa fac. Numai ca lumina ce ma oprise din drum m-a orbit si niste solzi mi se asezasera pe ochi ... durerea ma inebunea fizic insa eram ravasit sufleteste.
-Ce au spus oamenii cu care erati?
-Ei auzisera vocea insa lumina nu o vazusera si nu erau afectati de ea insa tremurau de frica si ei. M-au luat de mana si m-au condus in cetate si m-au lasat acolo iar ei au plecat fiecare in legea lui.
- Ni se spune ca trei zile ati stat in acea casa fara sa mancati si sa beti nimic. Puteti sa ne spuneti un pic despre acele zile?
- Gandeste-te un pic ca pleci intr-o calatorie cu planuri, cu scopuri precise, ai oameni de legatura care te vor ajuta, care iti vor deschide usile oriunde vei merge ... plecasem in "misiune" si deja credeam ca victoria e a mea. Dar, pe drum intervine Isus si Cel caruia ii negam dumnezeirea imi vorbeste mie, Cel care schimba oameni, ii vindeca, Cel pe care Il credeam un profet fals ce strica identitatea noastra nationala e de fapt Dumnezeu  si se atinge de mine ... insa intr-un mod dureros ... Iti dai seama ca totul in mine era ravasit, intrebari peste intrebari mi-am pus ... Am inceput sa ma gandesc la Isus ... sa realizez ca El e Fiul Lui Dumnezeu cum spunea El si lucrurile prindeau sens. Tot ce stiam despre Fiul ce va veni, tot ce stiam din profetii acum se potrivea cu Isus ... fusesem orb pe cand vedeam si acum cand nu vad fizic pot sa vad deslusit ce spunea El. Acolo, de unul singur am inceput sa ma rog ... diferit ... fara formule si fite ci cu disperare ...
- Cum a fost intalnirea cu Anania?
- Imi dau seama ca i-a fost teama sa vina sa vorbeasca cu mine insa cand Dumnezeu iti vorbeste ... te duci.
- Cum au reactionat superiorii dumneavoastra?
- Nu stiau ce sa creada si ce boala am insa cand au auzit ce vorbesc acum si spun despre Isus ca singurul Domn si Mantuitor, ca El e calea spre Dumnezeu au incercat sa ma omoare si au fost o gramada de comploturi ... dar fratii ma scoteau noaptea afara din cetate ...
- Ce ati invatat despre rugaciune in acele zile cand ati asteptat sa vina Anania?
- Stiam sa ma rog, aveam un ritual pentru asta ... iti dai seama ca nu eram oricine si teoretic bateam cam pe oricine in ceea ce stiam ... numai ca intalnirea cu Isus mi-a schimbat totul in mine ... Acum Dumnezeu era personal, imi vorbise mie ... eu celui mai infocat ucigas al crestinilor, mie celui ce plecasem sa omor pe cei ce indrazneau sa creada in El. Se atinsese de mine si eram orb, orb fizic, spiritual ... Am inceput sa vorbesc cu Dumnezeu insa nu cu Cel distant, nu cu Cel al stramosilor mei ci cu Cel real, Cel ce imi vorbise mie ... Cel ce era aici ... ii simteam prezenta langa mine si era neobisnuit ... Cand insa am inceput sa ma rog asa cum nu o mai facusem niciodata mi se parea ca cuvintele vin de la sine, ceream vindecare, ceream sa imi arate, desluseasca ce sa fac, ce sa cred ... tanjeam sa mi se descopere mai mult .... efectiv parca fusesem un pamant uscat ... ce astepta ploaia care il readuce la viata.
Unora Dumnezeu le taie calea in mod dramatic, pe unii ii conduce la El lin si frumos, pe unii ii convinge trecandu-i razant pe langa moarte ... ce intrebari pui cand iti taie calea? Ce faci cand Te atinge? Ce faci cand El ti se reveleaza? Cand dintr-odata realizezi ca Cel despre care credeai a e undeva departe, ca e Dumnezeul parintilor si stramosilor tai e aici langa tine, ce faci? Dai bir cu fugitii sau te lasi coplesit si schimbat de El? Cand solzii sunt grosi pe ochii tai cum reactionezi? Te rogi si astepti sau fugi cat poti de Isus?
Atingerea Lui Isus m-a transformat si nu in Zoro sau in nu stiu ce erou din povesti, cu muschi si cu o infatisare de vedeta ... m-a transformat intr-un apostol si am colindat lumea, am vazut regi, imparati si oriunde am fost am spus despre Isus si despre cine este El.
Cella, Il cunosc pe Isus din Nazaret, pe Cel ce a murit si a inviat, pe Cel ce mi s-a aratat pe drumul Damascului.
Ce se intampla? Nu mai ai intrebari? Sau ai nevoie si tu de trei zile in cetatea Damascului?

imagine preluat de pe http://www.flickr.com/

field of dreams - Adelina si Mike Halmajan

Imi plac oamenii ce nu se ascund dupa formule sau masti ci sunt autentici. De peste mari si tari, a dat peste mine un asemenea om dar am descoperit ca si jumatatea ei e la fel. E vorba de Adelina sau Adnana cum ii place ei sa i se spuna si Mike Halmajan.

Cu vreo saptamana in urma cei doi soti au scris versurile si melodia la piesa "Field of dreams" si s-au apucat de inregistrat si de lucrat la ea .... Adelina imi spunea ca atunci cand se apuca de lucru .... apoi numai asta fac.
Citeam versurile si pentru ca stiu un pic din povestea lor si din a celor doi, imi dau seama de trairile lor, de faptul ca au ars pana la capat, si-au pus fiecare particica din ei in muzica si versuri ... Ii admir ... efectiv am toata admiratia pentru munca lor in echipa, pentru modul lor de a fi, pentru onestitatea si curajul cu care isi exprima sentimentele ...
Turn out the light and close my eyes

I think of You, You're on my mind
Here with You, in a secret place
Come dance with me, take me away

Here I am...in a field of dreams
Take my hand, You're all I see
Here I go...can't feel the ground
There I go without a sound

Yeah, Im standing in the light of grace
I'm caught up in a sweet embrace
I feel You so close to me
Nowhere else I'd rather be

Here I go, giving You all control
I give you my heart and soul
God You're all I want to know
I'm never gonna let You go

Hear You calling, I hear You calling...

Adelina multumesc din tot sufletul pentru prietenia ta si pentru faptul ca ti-ai deschis inima si ma lasi sa vad in tine dincolo de aparente; vorbesti despre lucruri ce de regula se ascund. ...
Esti tu, fara masti si galoane.

atunci si acum

M-am tot intrebat de ce erau inebuniti fariseii cand Isus vindeca bolnavii? De ce ii trimite Isus pe cei vindecati la preot? Ce insemna vindecarea? De ce se supara Isus pe cei ce vindeau in targul sau piata de la Templu? De ce spune despre Templu ca e o pestera de talhari? De ce se face atata caz de Templu? De ce cuvintele Lui Isus efectiv ii scotea din minti pe farisei? Dar, de unde aflau ei tot despre ce vorbea si facea El? De unde stiau ei cu lux de amanunte expresiile, faptele?
Ca sa priceapa si mintea mea cam cum erau fariseii astia mi-i usor sa ii aseman cu un soi de paparazzi sau politie ideologica. Oamenii astia erau atat de convinsi ca ceea ce cred si fac e bine si e spre binele tuturor incat sunt in stare sa se urce oriunde si sa orice loc e bun ca sa asculte, sa vada, sa ia notite si sa faca fotografii. Sunt in stare sa mearga pana la capatul pamantului dupa tine numai sa iti gaseasca ceva din care sa faca titlu cu litere de tipar pe prima pagina a ziarelor vremii.
Aveau legi si regulamente pentru cei ce veneau cu idei crete, cu cei ce se dadeau profeti si revolutionari, cu cei ce incercau sa demonteze integritatea lor ca natiune. Iar Isus cu o nonsalanta de neinchipuit incalca tot ce simboliza pentru ei imaginea si ideea de identitate nationala. Vindeca in ziua Sabatului si se declara Domn al Sabatului, face din cel bolnav un om ce are dreptul sa intre in societate si nu oricum ci cu drepturi depline.
Ei visau un exil, o eliberare, o restaurare ca popor nu o scindare de idei si nu un revolutionar de asta.
Pe "oamenii de afaceri" de la Templu ii da afara intr-o maniera deloc emancipata si ii numeste talhari si hoti iar de Templu zice ca e "pestera de talhari". A lovit in simbolul national, in inima identitatii lor .... pfoailei ...
Am incercat sa gasesc un echivalent al zilelor noastre si ma gandeam la Catedrala Neamului sau la Mitropolia Moldovei de aici de la noi. Cum ar reactiona oamenii daca Isus ar fi contemporanul nostru?
Dar, Isus nu a venit sa destabilizeze identitatea nationala asa cum credeau ei. El a venit sa anunte exilul si restaurarea lor ca natiune insa .... planul Lui nu era cel visat de farisei. Vindeca, ierta pacatele, manca si participa la petreceri cu oricine, spunea ca Imparatia Lui Dumnezeu este pentru oricine .... Fostii leprosi, fostele curve si prostituate, vamesi, oameni care nici nu erau considerati a avea vreun drept ii gaseai acum pe langa Isus avand drepturi, fiind fericiti si participand la petreceri ... Deja era prea mult .... Preotii ii vedeau pe cei vindecati si le confirmau vindecarea, dandu-le statutul de om sanatos si redandu-le sau doar dandu-le dreptul de intrare sau reintrare in comunitate.
Imi place sa merg pe langa Isus si sa vad barbatii astia ce par a fi sanatosi la cap, se enerveaza de zici ca le crapa venele de la gat vazandu-L ca ii accepta pe toti, ca pune mana pe leprosi, ca mananca cu oamenii ce pana mai adineauri nici macar nu aveau drepturi in comunitate, se simt acceptati de Isus, iubiti si sunt fericiti. In sfarsit sunt si ei oameni, ca ceilalti iar fericirea lor inebuneste patura fariseica.
Dimineata, in Faptele Apostolilor citeam ca dupa pogorarea Duhului Sfant tot mai multi preoti acceptau pe Isus ca Hristos, ca Domn si Mantuitor. Dupa inviere, dupa inaltare, dupa ce Duhul Sfant coboara pe pamant se face si pentru ei lumina si ... ma intreb cum au reactionat fariseii ca oricum ei stiau si ce misuna pe si sub pamant.
Dar pentru mine azi, ce simboluri sunt mai importante decat Dumnezeu insusi? Ce traditii sunt mai presus de Dumnezeu? Crap de furie cand aud ca unii sunt vindecati, devin cetateni in comunitatea Lui Dumnezeu pentru ca eu nu visam pentru ei asa ceva ....?
Nu vreau sa arunc cu piatra in ei pentru ca vad in mine fariseism si desi nu mi-i impregnata identitatea nationala atat de puternic, ma fac foc si para cand suntem numiti tigani, hoti, considerati prosti, sclavii sau robii multora din tarile mai dezvoltate ale Europei sau lumii. Le gasesc defecte cat ai zice peste si tornada de invective sta gata sa loveasca. 
Am decis sa cred ce scrie in Biblie si am decis sa probez eu pe propria piele daca e adevarat ce spune El. Dovedit si nu o singura data, e adevarat, e valid ce scrie in Biblie. Am devenit Printesa a cerului, fiica Lui Dumnezeu infiata prin cruce. Mi-am semnat singura si nesilita de nimeni actele de adoptie iar mostenirea ma asteapta ACASA. 
Si vreau ACASA la TATA!

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

premiu ... de povesti

Rodica acum ceva, lansa pe blogul ei provocarea de a scrie o poveste in care am fost implicati insa sa nu ne aratam cat de mareti am fost noi cu sa iasa in evidenta "Bucuria de a da".
Am scris urmatoarea povestire care a primit premiul John Smith (premiul se acorda fara a se tine cont de numarul de voturi).
"Acum vreo sapte sau opt ani in urma, pe un ger cumplit cei de la lucru imi spun ca ma tot suna un barbat ce vrea sa vorbeasca numai cu mine. Le-am zis ca o sa mai sune ... nebuni sunt la tot pasul.

Si a revenit. Era dirijorul din orasul de unde plecasem. Stiam ca au o fetita si acum imi spunea ca au un baietel care insa e foarte bolnav si ma ruga sa intreb printre cunostinte, rude si prieteni daca pot sa gasesc un medicament, care pe langa ca era enorm de scump, nici nu se gasea in Romania.
Una din prietenele mele era doctor asa ca am sunat-o si am intrebat-o. A inceput sa se in grijoreze: "tie iti trebuie? Ce ai? Unde si la cine ai fost? Cine ti l-a recomandat?"
A linistit-o si i-am explicat cui ii trebuie. Ea avea acel medicament insa in doza pentru adulti. Ce sa facem acum? Mi-a zis ca il poate da si ca va scrie indicatiile pentru administrare.
Am mai dat un telefon si am gasit pe cineva care sa mearga cat mai aproape de prietenul asta a meu ca sa ii dea medicamentele mai repede.
Dupa asta nu am mai stiut nimic vreo doi sau trei ani.
Eram la o inmormantare, vine sotia prietenului meu si imi spune: "Cella asa multumesc Domnului pentru tine."
I-am zis: "Nu ne-am vazut de cativa ani si chiar nu inteleg de ce faci asta." Raspunsul m-a lasat cu gura cascata: "Iti mai aduci aminte de medicamentele alea ce ti le-am cerut noi intr-o iarna? Si-au facut efectul si daca copilul nostru e in viata, e pentru ca tu ne-ai ajutatat. De cate ori vad pe baiat ii multumesc Domnului pentru tine si ii spun sa ii multumeasca si el pentru tine ca tu ai fost cea care i-ai salvat viata."
I-am explicat ca nici macar nu am vazut medicamentele, habar nu am pentru ce boala sunt, cui i se administreaza. Tot ce am facut a fost sa dau niste telefoane ... si sa incerc sa ii ajut pentru ca mi-s dragi.
Cred ca e scolar de-acum copilul asta ... si tu m-ai facut sa imi reamintesc de el. Poate dau de parintii lui ca sa ii urez un an scolar frumos si poate aflu si cum il cheama"

o inmormantare ... cu viitor

Traducere Rodica Botan (Autor Necunoscut)
Consumata de pierderea mea, nici macar n-am observat cit de incomoda era banca de lemn pe care sedeam. Eram la inmormintarea celei mai bune prietene – mama mea. In cele din urma a pierdut batalia cu cancerul. Tristetea si durerea pierderii ma coplesisera ca mi se parea ca nici nu mai pot sa respir. Mama mea a fost totdeauna stilpul meu de nadejde si de putere: la piesele de la scoala cine credeti ca aplauda mai tare decit toata lumea … cind aveam cite o durere de inima lua o cutie cu servetele si ma asculta pina imi varsam toata inima in fata ei … ea m-a mingiiat de moartea tatalui meu, ea m-a incurajat in anii de studentie si s-a rugat pentru mine toata viata mea.
Cind mamei i s-a dat diagnosticul de cancer, sora mea tocmai nascuse un bebe, iar fratele meu numai ce se casatorise cu iubita lui din copilarie ... asa ca a cazut sortul pe mine,  fata de 27 de ani care nu eram legata de nimic … sa am grija mamei. Am considerat insa acest lucru ca o onoare.
-Si acum … ce urmeaza Doamne? … am intrebat eu stind acolo pe banca in Biserica. Viata se intindea in fata mea ca un abis pustiu. Fratele meu statea stoic privind crucea de pe perete tinindu-si sotia de mina. Sora mea isi rezemase capul pe umarul sotului ei, iar el o sprijinea cu o mina pe dupa mijloc in timp ce in celalalt brat era copilasul lor… Toti erau adanciti in durerea lor … dar nimeni n-a observat cit de singura am ramas eu …
Locul meu fusese alaturi de mama, pregatindu-i mincarea, ajutind-o sa mearga, vizite la doctori, medicamente si citind Biblia impreuna. Acum ea s-a dus la Domnul. Lucrul meu s-a ispravit si eram singura…
Am auzit o usa deschinzindu-se si inchizindu-se cu putere in spatele Bisericii. Pasi repezi s-au auzit apropiindu-se pe carpet. Un tinar exasperat se uita cu miscari rapide in jur si apoi se aseza linga mine. Si-a impreunat miinile si le-a pus in fata lui. Ochii ii erau inlacrimati. A inceput sa-si sufle nasul…
-Am intarziat … incepu el sa se scuze, desi nu era nevoie de nici o scuza. Dupa ce ascultaram citeva elogii, s-a aplecat si a comentat pe soptite …
-De ce o amintesc in elogii cu numele de Mary, cind numele ei a fost Margareta?
-Pentru ca numele ei a fost Margareta … de aia. N-a fost Mary niciodata. Nimeni nu i-a spus Mary…am raspus eu soptind …
Si ma miram de ce persoana asta s-a asezat linga rudele apropiate … putea sa stea in partea cealalta de Biserica. Ma intrerupe mereu cu lacrimile lui si se fitie intr-una … cine o fi strainul asta pina la urma?
-Nu … nu-i drept … a insistat el in timp ce lumea din jur se uita la noi ca susoteam...
-Numele ei este Mary … Mary Peters ... mai zise el cu convingere inca odata…
-Nu …ea nu este Mary Peters…i-am raspuns eu.
-Nu sintem in Biserica Luterana?...mai intreba el…
-Nu…Biserica Luterana este peste drum…
-Oh…
-Cred ca ai gresit inmormintarea, domnule…
Solemnitatea acestei ocazii amestecata cu realizarea greselii acestui om, a creat un amestec de emotii in mine care a iesit afara fara sa vreau sub forma … de ris. Mi-am pus mainile peste fata, sperind ca lumea o sa ia galagia facuta de mine drept planset…dar n-a fost asa. Si privirile contrariate ale celor ce jeleau in jurul meu au facut situatia sa para si mai comica. M-am uitat la barbatul de linga mine ce parea atit de confuz. La urma l-a apucat si pe el risul, in timp ce se uita in jur realizind ca e prea tirziu sa se retraga.
Mi-am imaginat ca mama mea ridea si ea de situatia creata. Cind ultimul Amin s-a spus, ne-am grabit sa iesim afara in parcare.
-Cred ca o sa fim de risul orasului … zimbii el. Mi-a spus ca numele lui este Rick si pentru ca deja era tirziu sa mai mearga la inmormintarea matusii lui Mary, m-a invitat la o ceasca de cafea.
Dupa amiaza aceea a fost inceputul unei lungi calatorii cu acest barbat care nu s-a prezentat la inmormintarea care trebuia dar s-a prezentat la locul unde trebuia. Un an dupa aceasta intilnire, eram casatoriti la o biserica de tara unde el era pastor asistent. De data asta amindoi am venit la timp si am ajuns la biserica care trebuia. In momentele mele de durere, Dumnezeu mi-a dat motive de ris. In loc de singuratate, Dumnezeu mi-a pregatit dragoste. In iunie, am celebrat aniversarea a 22 de ani de la casatorie. Si oridecite ori ne intreaba cineva cum ne-am intilnit, Rick le spune ca”Mama ei si Matusa mea Mary, ne-au facut cunostiinta. Si este un aranjament cu adevarat facut din cer."

de vorba cu fariseii

Trebuie să recunosc că fariseii nu îmi sunt dragi deloc. În contextul nostru, se foloseşte acest atribut pentru făţarnici, egoişti, ipocriţi, vicleni, şireţi sau şmechereri, mincinoşi şi pentru cei cu doua feţe. Însă această pătură socială, destul de mare pe acea vreme, provenea din şcolile iudeice cu o stricteţe vestită. Erau educaţi pentru stricteţe şi respectare a traditiilor, a legii, a unitatii natiunii. Erau doua paturi de farisei, unii mai ingaduitori "sa traiasca si ei" si altii care nu acceptau nici o idee straina ce ar fi contravenit legii, traditiei - din punctul lor de vedere. Luptau pentru mentinerea identitatii nationale si erau educati sa o faca cu zel.
Apare Isus care spune ca venit sa implineasca Legea si ii socheaza teribil pe invatatii vremii. Mai mult de atat, vindeca in ziua de Sabat - asta inseamna ca Isus a muncit in ziua de Sabat si ... era pacat. Ucenicii Lui Isus nu au respectat meticuloasa traditie de spalare a mainilor inainte de masa - pacat pentru ucenici si mare pacat pentru Isus - din punctul lor de vedere. Numai ca strictetea cu care interpretau totul era pentru altii valabila iar ei isi traiau viata conform traditiei numai in public ca sa ii vada lumea.
Desi nu aveau functii politice sau religioase erau un fel de politie a traditiei si legii. Erau oamenii de care te temeai oricand si, daca erai prins pacatuind impotriva traditiei .... iti stiai clar condamnarea.
Pentru ei, mantuirea era clara. Indeplineai legea, tineai cu strictetea strictetii legea si traditia, faceai fapte bune, cat se poate de multe si erai mantuit. Isus vine si vorbeste despre o altfel de mantuire ce vine prin har (cadou, dar), dragoste si iertare.
Asta inseamna din punctul lor de vedere o idee ce ar fi destabilizat identitatea lor, traditia si ei erau aparatorii traditiei, a legii .... Ii inebunea Isus cu ideile Lui despre dragoste, iertare, har, prin faptul ca spunea ca Il cunoaste pe Dumnezeu Tatal si ii spunea Ava.
Isus ataca simbolurile nationale, ataca ideile lor, ii ataca pe ei, ... avea simpatizanti ... Traditia era amenintata. legea asa cum spune Isus e indeplinita ... Ce se intampla cu ei? Se va narui visul lor despre Imparatia Lui Dumnezeu unde vor vedete, cu zelul lor pentru identitate dus la extremism?
Mantuire prin har, prin dragoste, iertare sau prin fapte bune, respectare a legii si a traditiei?
Am gasit un clip din Fiddler on the roof (Scripcarul de pe acoperis) in care Tevyer (Topol) vorbeste si canta despre traditie si semnificatia si importanta ei.

cu Isus printre evreii vremii

Imi doresc sa fi fost nascuta evreica ca sa pot pricepe si intelege cultura si gandirea acelei vremi si pentru a patrunde mai mult intelesurile pildelor si a mesajelor lui Isus. Raman mascota cand citesc ce scrie Cristina . Au sens si rost lucruri ce pentru mine sunt o totala necunoscuta. Dar, am decis sa calatoresc prin Palestina vremii Lui Isus si sa cunosc contextul si efectul spuselor Lui Isus asupra contemporanilor vremii. Asa ca ... imi continui calatoria pe urmele pasilor Lui.
De la bun inceput Isus le spune despre un plan, despre Imparatia Lui Dumnezeu ce vine. El actioneaza si vorbeste ca un profet si curand oamenii Il recunosc ca profet. Vorbeste in pilde si asta nu e ceva neobisnuit pentru evrei insa pildele Lui Isus ii forteaza pe ascultatori sa priceapa ca El vine de la Dumnezeu, ca El e Cel asteptat.
Impreuna cu ucenicii si inca cativa oameni adica un cerc restrans merg din sat in sat si vindeca bolnavii, vorbeste cu oamenii, cu multimile. Asta nu inseamna ca isi indeplinea platforma politica si avea slogane si bannere cu promisiuni mai mult sau mai putin indeplinibile. Isus vorbea despre Imparatia Lui Dumnezeu in tine, acolo unde esti, Imparatia Lui Dumnezeu in tine personal .... nu tine de un loc anume ci tine de individ, ... personal. Exilul poate lua sfarsit, Imparatia mult asteptata a venit insa ... contrar visurilor unora de putere si vedetism. Exilul ia sfarsit in tine, in camera ta, la locul tau de munca.
Mereu ii indeamna "pocaiti-va si credeti in Mine" si se pare ca e o formula destul de folosita in acea vreme si nu numai. In sens comun, insemna sa iti schimbi ideile si sa ai incredere in cel ce isi sustinea opiniile, promisiunele inclusiv cele politice. Numai ca Isus nu cere asta, El nu vrea sa vorbeasca despre un cod moral. Mai ales ca evreii aveau unul si mare parte din ei il respectau. El nu le facea promisiuni nebunesti neindeplinibile ci le cere sa renunte la visurile si ideile lor despre imparatia Lui Dumnezeu si sa creada ce le spune El despre planurile Lui despre Imparatie, despre planul Lui cu poporul Israel.
Le cere sa fie sare si lumina. Gandind practic, o lumina nu ai cum s-o ascunzi ... crezand in Isus esti transformat si devii lumina ... iar lumina se vede cu ochiul liber.
Dar sarea? Ma gandeam la un cristal de sare pus intr-o lingura cu apa. Incet si neobservabil cu ochiul liber, acel cristal se dizolva si schimba mediul in care se afla, sarea se propaga in apa si schimba mediul.
Toate pildele, Isus le spune intr-o maniera regizoreasca, de parca te invita sa faci parte din scenariu, din piesa. Te face atent sa iti cauti rolul. Te invita sa iti iei crucea si sa Il urmezi .... si prima data ma gandesc: sa merg din sat in sat asa cum ai facut Tu? Cella, inseamna sa fii ca Mine, sare si lumina in lume. Chemarea asta nu era una usora ci una riscanta tinand cont de situatia politica a vremii iar pentru unii insemna chiar moartea.
Invitatia aceasta a Lui Isus nu era numai pentru o patura sociala ci era pentru toti, oricare le-ar fi fost statutul, pozitia, bogatia, nivelul intelectual. La mesele unde era invitat, veneau cu tot felul de oameni si multor vedete ale vremii nu le placea acest fel de a fi al Lui Isus. Dar, El mereu spunea ca Imparatia Lui Dumnezeu este pentru toti cei ce cred in El.

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

pe valea Iordanului

Mereu am citit Evangheliile prin prisma mediului unde am trait, a reliefului si a conditiilor economice, politice si religioase. Numai ca de aici pleaca o sumedenie de nedumeriri a ceea ce a fost atunci, in vremea lui Pilat, Irod, Ana si Caiafa ...
Trebuie sa simt praful si nisipul pe propria piele, sa vad relieful cu ochii mei ca sa intru un pic in context. Am gasit un clip despre Massada, fortareata lui Irod - o constructie nebuneasca dar care ma ajuta un pic sa inteleg contextul istoric in care se gaseau oamenii vremii.

Nu stiu cum e sa fii rob, nu stiu cum e sa fii sub dominatie straina, cum e sa nu ai libertate in tara ta si mai mult de atat, scopul dominatorilor e sa te extermine ca natiune iar tu sa stii din mosi stramosi si din scrieri ca poporul din care faci parte e cel ales de Dumnezeu, e cel prin care Dumnezeu va salva lumea de orice dominatie.
Mare parte din farisei erau urati de oamenii de rand, ii tradasera si se imprietenisera cu romanii, se imbogateau din aceasta alianta. Irod s-a crezut mai smecher si a mentinut relatii din pace insa era robit de dorinta de inavutire si putere, isi construieste in desert o cetate nebuneasca unde isi depoziteaza provizii pe termen ... putin spus lung in care sa se adaposteasca de romani si nu e singurul conducator evreu ce face asta ... toti isi construiesc cetati, fortarete, turnuri si turnulete. Unii insa erau radicali, nu acceptau nici un pact cu diavolul, orice forma sau formalitate ar fi avut acel pact ... acestia sunt zelotii care isi ascuteau sabiile si isi aparau cauza in Numele Lui Dumnezeu. De fapt, fariseii, liderii politic, religiosi si zelotii credeau ca actionule lor sunt in Numele Lui Dumnezeu, aveau argumente solide pentru actiunile lor.
Toate categoriile acestea asteptau izbavirea, eliberarea de romani, de robie, de sclavie si injosire. Asteptau Imparatia Lui Dumnezeu insa aici pe pamant. Apare Isus care le vorbeste despre Imparatia Lui Dumnezeu. Numai ca, imparatia despre care vorbeste Isus nu seamana cu ceea ce visau ei, nu insemna eliberare de romani, de sclavie ... El vorbea de lupta intre bine si rau si de eliberarea de sub domnia intunericului iar ei voiau eliberare teritoriala, voiau sa dispara romanii din fata lor ...
Asta insemna pierderea relatiilor, puterii politice sau religioase, economice, .... pierderea posesiunilor ... prestigiului ... iar Isus le vorbea despre cum vrea Dumnezeu sa-si dezvaluie si manifeste suveranitatea, bunatatea, dreptatea si mila fata de Israel si fata de intreaga lume. Si pe deasupra Isus, nu tinea nici cu fariseii, nici cu zelotii si nici nu aproba ideea construirii de cetati fortarete. Nu era o persoana a compromiurilor ci le vorbea despre "Abba adica Tata" cu dragoste, credinta si cu o puternica constienta a prezentei Lui Dumnezeu in viata Lui. Iar asta ii inebunea pe mai marii vremiii ...

plec in Palestina

"Eu am mostenit credinta de la parintii mei, asa spune traditia noastra si asa fac si eu", " nu incerca sa te crezi mai desteapta ca parintii nostri, de la ei am primit Adevarul si credinta si Cuvantul". Nu cred ca parintilor mei le-a venit bine cand am inceput sa pun la indoiala ceea ce credeau si primisera. Cred insa ca i-am provocat sa isi verifice credinta si adevarurile primite.
Cine a fost Isus? Unde a aparut? Unde e Palestina? Cum era Isus? Era zeu? Era Duh? Se plimba asa cum plimba duhul lui Alladin? Era preocupat de vocatie? Daca El umbla ca un pelerin din sat in sat asta ar trebui sa fac si eu? Cum revolutioneaza El lumea? Cu ce idei vine El? Era om sau era divin? In ce context istoric s-a nascut? De ce nu s-a nascut in Romania? De ce a murit? Pentru cine? Ce e pacatul? Cum adica sa am o relatie cu Dumnezeu? Dar, de ce a murit Isus? Eu il pot vedea pe Isus? Unde? Cand? Cum? Dar, de ce unii se inchina intr-un fel, altii in altul .... si sunt atatea moduri de inchinare? De unde stii ca modul altora de inchinare e gresit? Pe ce te bazezi? Dar de ce Isus e pictat in unele biserici si in altele nu? Dar, de ce unii merg in manastiri ca sa Il cunoasca pe Isus si unii raman aici? Il cunosti mai bine acolo? Unde pot afla mai multe despre Isus? In cartile de istorie? In curentele de gandire si cele filosofice? In Evanghelii? Cine a scris Evangheliile? Ce spun Evangheliile?
Am pus, pun si am o gramada de intrebari ce nu indraznesc sa le adresez decat lui Isus. Mi-am luat angajamentul sa Il cunosc pe Isus si am intrat intr-o relatie cu El. Dar pentru asta, trebuie sa stiu cine este El. Nu e numai o emotie de bine, de fericire, o roata de rezerva, o fiinta miraculoasa ca o zana buna ce intervine cand imi e mie greu. Probez ideile din "credinta mostenita" cu ceea ce spun Evangheliile, ceea ce aud ca spun, scriu unii cu ceea ce spun Evangheliile. Adevarurile stiute si traite le verific prin prisma Evangheliei.
Daca arunc pe geam Evanghelia, mi-am pierdut punctul de referinta in a sti, cunoaste, afla, cerceta cine este Isus. Asa ca "plec in Palestina" ca sa aflu de la sursa cum a fost, ce era pe acea vreme, ce context istoric era, cine era domnitor, cum erau oamenii, ce asteptau, pe cine asteptau, de ce nu au crezut in Isus, de ce au crezut dupa, de ce au crezut ca Isus e doar pentru evrei si nu pentru neamuri? Cum se comporta Isus? Ce meserie avea? Cum isi facea meseria?
Plec pe urma pasilor Lui pentru ca vreau sa Il cunosc mai mult daca vreau ca relatia mea cu El sa fie una vie, una reala, una fara indoili, dubii, incertitudini ...

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

Chiapas, Mexico si International Day of Prayer

Ca sa nu uit ca nu mi-e mie cel mai rau si  mai greu, prefer sa urmaresc documentare la care mi  se face pielea ca la gaina si, asa ma prinde-o multumire ... Sunt mofturoasa la mancare si asta de cand ma stiu insa am vazut un documentar din Peru, tocmai din jungla. Vreo doua doamne aveau musafiri si aveau un soi de farfurie-platou pus pe-o rogojina. Pareau gogosi insa cand au focalizat pe ce era in farfurie .... am zis ca vomit si sufletul din mine ... erau niste viermi albi grasi (ca omizile alea mari si colorate) si vii, ce sa vorbesc de igiena, educatie, cultura ....
Azi am primit de la Open Door un mesaj cu utimele noutati si adineauri am urmarit un reportaj din Chiapas, Mexico si (stiu ca sunt unii ce se enerveaza cand pun filmulete in engleza sau alte limbi iar ei nu inteleg ce se spune in ele) un grup de barbati mergeau sa omoare un barbat crestin, desi oficial in Mexico este libertate religioasa. Povestesc ca a venit ceva mare de peste doi metri, i-a trantit jos si ... armele nu le foloseau la nimic ...
Multi din ei, povestesc ca au scapat de moarte pentru ca efectiv cei ce venisera sa ii omoare nu au putut sa o  faca, oricat s-au straduit.


Sunt tentata sa ma consolozez cu ideea ca nu ii pot ajuta si nu prea are rost sa ma rog pentru ca sunt departe, nu ii stiu, n-o sa aflu detalii mai departe. Insa, cei inchisi pentru credinta lor povestesc cum rugaciunile noastre inaltate pentru ei, fac minunile sa se declanseze ...
Open Doors, in 14 noiembrie 2010 organizeaza si provoaca o zi de rugaciune pentru intreaga lume. Vreau sa ma alatur lor si chiar de nu sunt acolo vreau sa fiu parte la minuni ... povestea lor o voi si in cer, cu toate detaliile.

nu-s doar vorbe-n vant ....

Promisiuni incalcate la tot pasul imi sfasie inima, oameni ce promit marea cu sarea sau lucruri mici, vorbe ce te scot din hauri si te duc pe munti ca in sedunda doi, sa te arunce in hauri nebanuite, groaznice ... Promit si nu ma tin de promisiune, uit sau ... efectiv nu mai pot sa duc la indeplinire ce am promis .... am adus sperante false in inima cuiva ... O vorba sau cateva pot face pe cineva fericit ca in secunda doi sa spun contrariul si sa-l debusolez complet ...
Imi vad urma pasilor prin haurile nebanuite, prin gropile abisale, prin mlastinile ce si-ar fi dorit sa ma inghita ... imi amintesc noptile planse amarnic din cauza promisiunilor ce s-au dovedit a fi vorbe in vant ... transformandu-ma intr-un soi de stana de piatra rece ...
Cu disperare am strigat: "Doamne, unde esti? Acum cand sunt franta, zdrente, cand m-am spart ca un vas de sticla si-s numai cioburi, unde esti? Acum cand durerea musca amarnic, lacrimile par a fi izvor nesecat ... nu esti aici ... Pana si Tu ai plecat?"
Ii promiti lui Avraam, Isaac, Iacov, Moise, Iosua, Ghedeon, David  .... si la toata pleiada de eroi ca esti cu ei, ca Iti tii promisiunea si mai mult de atat, le-ai spus ce va fi cu ei inainte ca lucrurile sa se intample .... dar cu mine?
"Adu-Ti aminte de fagaduinta data robului Tau, in care m-ai facut sa-mi pun nadejdea!" Psalmul 119:49
Stiu ce promisiune mi-ai facut si mai stiu ca o reinnoiesti din cand in cand, in special cand parca devin amnezica ... Stiu ca esti cu mine si cand tresc prin haurile cele mai nebune, esti cu mine cand durerea ma sfasie amarnic. Esti cu mine ... cand lacrimile uita sa se opreasca iar inima e inebunita de durere si groaza,  .... Esti cu mine cand tradarea celorlalti vrea sa ma faca stana de piatra iar unii m-ar vrea la doi metri sub pamant, cand nu vad nici o scapare, salvare, ajutor ...
Am testat, verificat, probat, vazut si simtit pe propria piele ca esti singurul care nu-ti iei cuvantul inapoi, care nu Iti retragi promisiunile si chiar de eu uit de ele, Tu le duci la indeplinire.
Promisiunile Tale sunt provocatoare .... la schimbare in atitudine, dragoste, iertare, credinta, incredere, libertate .... ai o multitudine nebanuita de modalitati prin care Iti arati credinciosia, dragostea, bunatatea si mereu ma surprinzi .... pentru ca stana de piatra are nevoie de timp pentru a se depietrifica ....

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

Liu Wei - Armless Pianist (pianist fara maini)

Baiatul asta de 23 de ani si-a pierdut bratele cand juca v-ati ascunselea cu prietenii si de 4 ani studiaza pianul .... I-a facut pe cei din juriu sa ii multumeasca pentru prezenta in emisiune.

nimicuri pretioase - Alice Cooper

Aseara am fost in vizita la o doamna foarte talentata la desen si pictura pe care o stiu de multa vreme. Cand incepe sa vorbeasca de tablouri, de culori ... incep sa ii sclipeasca ochiii, fata i se lumineaza ... deja e in alte sfere ...
Si eu am invatat niste secrete pentru desene de la ea. Dar aseara imi arata tablourile ce le prezentase in propria expozitie si acum le avea din nou acasa. Fiecare avea povestea lui ... aici eram acasa in curte, aici eram intr-o stare nu foarte vesela. Insa nu foloseste numai uleiuri ci si materiale pe care le imbina de ramai cu gura cascata ...
Ia uite la asta, am folosit voalul de mireasa al mamei si mileuri de pe acea vreme ... in asta sunt seminte, bucati de piele, de matase, .... aici am folosit petale de trandafiri si diverse frunze ... Materialele pe care unii le considera nefolositoare si le arunca, eu le strang si le refolosesc ... Ramele vechi poti fi slefuite, vopsite si nu neaparat refolosite ca rame, insa poti face diverse aranjamente ... Bucati de materiale, de piele, flori uscate ce par a-si fi pierdut farmecul pot fi folosite in combinatii si aranjamente sau tablouri ...
Vede un lucru caruia eu nu ii dau nici o importanta si ea face din acesta ceva frumos, folositor ...
La fel face si Dumnezeu cu noi. Ne uitam unii la altii si ne pretuim: de nimic, vai de steaua lui, degeaba face umbra pamantului, pierde vara, rusinea familiei, oaia neagra sau alte etichete lipite bine. Si, vine Hristos, se atinge de noi si ... etichete incep sa cada ... auzi de betivi vindecati, de oameni imorali ce si-au schimbat viata total, puscariasi cu viata schimbata, drogati vindecati ce lucreaza in centrele de reabilitare a drogatilor, foste prostituate ce sunt dedicate in salvarea celor ce par fara nici o salvare, bolnavi SIDA ce sunt implicati in campanii anti SIDA. Nu iti vine sa crezi ca au astfel de istorii, ca pana acum asa au trait ... ca din oameni de nimic au ajuns de folos, au ajuns oameni de valoare ...
Un exemplu il am in Alice Cooper, faimosul cantautor de muzica rock, i se mai spunea si cosmarul parintilor de adolescenti ... nici macar nu am putut viziona vreun videoclip cu el, nici asculta muzica lui insa am gasit un interviu dat pentru The Harvest Show si surprize, surprize ....

a adormit ... la biserica

si se straduia sa ramana treaz ...

vrajile cad

Recent am vazut pe Youtube un documentar facut de Al Jazeera English despre Romania aici si aici. Bineinteles ca am vrut sa vad ce spun despre noi insa ... socul a fost putin spus mare. In secolul XXI cand oamenii au ajuns civilizati, cand comunicarea e in floare, romanii merg la biserica si se roaga apoi merg la vrajitoare sa le spuna viitorul, sa le rupa vrajile, deslege cununiile si ... nu stiu ce sa le mai faca si asta nu pe bani putini. Arata chiar doua tinere ce merg la cea mai faimoasa vrajitoare din Romania, care nu e o doamna saraca.
Bunicii mei L-au cautat pe Dumnezeu cand se luptau pentru viata uneia din fetele lor si vrajitoare le-a zis: "nu mai pot face nimic, numai Dumnezeu o mai poate salva. Cautati-L si rugati-va daca va vreti fata in viata." Si asa au facut iar matusa mea a trait. Deci nu pot ignora puterea acestor doamne afaceriste.
Mi-a placut Madalina Manole, la multe din melodiile ei stiu si versurile. Acum cateva zile citeam ca sotul i-a gasit jurnalul iar acum se dau publicitatii insemnari din el. Femeia aceea frumoasa si zambitoare era macinata de frica vrajilor. Avea notate "ziceri" din horoscop din diferite date si ... nu stiu cum, insa toate erau infricosatoare.
Cititul in zatul de la cafea, in palma in ... boabe sau bobi ... par inocente si comice insa cand lasi dracul sa intre incet in mintea ta si o faci de fun ... ajunge sa faca el fun din viata ta ... razand apoi cu lacrimi de tine.
Una din tinerele din documentarul vizionat spunea ca nu mai merge la o alta sedinta la vrajitoare pentru ca i-a spus ca nu ii poate vedea viitorul iar pentru trecut nu are rost sa ii dea bani, ca si-l stie. Dar, cati nu actioneaza numai dupa cum ii zice Mama Omida sau .... orice alt pseudonim isi ia vrajitoare.
A fost intrebata acea doamna de afaceri de ce practica aceasta meserie transmisibila din mama in fiica si explicatia ei m-a lasat cu gura cascata: "Dumnezeu e foarte ocupat si are nevoie de noi, vrajitoarele albe sa desfacem vrajile facute de vrajitoarele negre". Wow, wow, wow si inca multi de wow.
Daca cred intr-un Dumnezeu ce are nevoie de draci si duhuri ca sa Il ajute ... atunci e vai si amar de soarta mea insa daca Dumnezeul meu e Dumnezeul Atotputernic, e Domnul Ostirilor ce vine in ajutorul copiilor Sai in fruntea ostilor de ingeri atunci ... pot toate doamnele astea reunite sa stea si sa faca vraji non stop ca de mine nu se vor apropia. De ce? Pentru ca vrajile lor nu lovesc in mine ci in Hristos, in Dumnezeu.
Cand vad ca vin necazuri, probleme, ingrijorari imi place sa imi amintesc un verset "ci imbracati-va in Domnul Isus Hristos si nu purtati grija de firea pamanteasca, pentru ca sa-i treziti poftele." (Rom.13:14). Imi place sa ma stiu imbracata in Isus Hristos si sa vad lumea prin ochii Lui. De aici, din El, sunt la adapost, am pace pentru ca El se ocupa de problemele mele, de loviturile ce ma vor moarta ... trecutul mi-i sters deci nu ma mai bantuie, vrajile isi pierd efectul cand ajung la Hristos si cad jos.
Asta nu inseamna ca necazurile nu ma afecteaza si traiesc o viata de vis ... am si eu luptele mele insa am decis constient sa nu ii las loc dracului, orice forma subtila si inocenta ar avea sa aibe loc in viata mea. Am decis sa ma las imbracata in Hristos ca sa am pace ... o pace ce ma face sa traiesc la capacitate maxima pentru ca pacea ce mi-o da El nu e de asta perisabila ci e supranaturala, dumnezeiasca.

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

pe ogor la cules spice

La ce iti folosesete sa te tii de Dumnezeul tau? La ce iti foloseste sa fii corecta? La ce iti foloseste sa iti pese? De ce sa fii constiencios? De ce sa lasi de la tine pentru altii? Nu vezi contextul in care traim? De fapt, tu pe ce lume traiesti? Nimanui nu-i pasa de celalalt ... Chiar nu auzi cum e in ziua de azi: coruptie, crime, razboi, bombe ce explodeaza, violuri, sclavie, saracie, foamete, epidemii, inundatii, tsunami, ura groasa tare, ... stirile te ingrozesc si te fac sa te baricadezi in casa si, .... sa nu iti mai doresti sa iesi .... Dumnezeu ne-a uitat, ne-a parasit ... La ce iti foloseste ca ai decis sa Il urmezi? Si apoi nu uita ca nu esti din poporul Lui ales ... si traiesti in Romania. Nu esti din familie buna, cu renume ... esti nimeni. Chiar asa ... esti nimeni.
Da, trebuie sa recunosc ca nu imi curge sange albastru prin vene ... ultima data cand m-am taiat intr-o foaie si a inceput sa curga sange din deget, era tot rosu. Nu sunt de neam ales, nici un membru al familiei mele nu e trecut in cartea de istorie, nu a scris vreo carte, nu a compus nici o melodie sau poezie, nu a pictat ... nu e om de stiinta sau politic. Privind asa ... sunt nimeni. Nu sunt de neam ales, nu sunt "din poporul ales", locuiesc in Romania si nu in tara Sfanta ...
Asta e contextul anului 2010 si seamana cu al unei alte femei, tot tanara era si ea ... pe deasupra mai era si vaduva. Aceasta femeie a decis sa plece cu soacra-sa in Israel. Plecarea de acasa a aruncat-o printre cersetori si printre cei saraci lipiti pamantului. Nu-i folosea la nimic ce stia. Insa decisese sa faca din Dumnezeul soacrei ei, Dumnezeul ei si in ciuda saraciei, a faptului ca in tara Sfanta trebuia sa mearga cu saracii la adunat resturi din spicele de grau a ramas consecveanta dedicarii ei. Nu se lua cu tinerii dornici de distractie, nu incerca sa farmece pe nimeni ca sa scape de saracie, de statutul de sarantoaca si straina ...
Si, daca la inceput au ignorat-o oamenii ce lucrau pe ogor .... au trebuit sa isi indrepte privirile spre aceasta tanara care isi facea treaba cum trebuie si nu se dadea in stamba pentru a iesi in evidenta. Stapanul ogorului o vede si i se confirma ce auzise despre ea.
Rut cere de la Boaz in stilul ei personal, dar socant pentru noi oamenii moderni, protectie. Boaz o trimite acasa si el merge la poarta cetatii sa rezolve problema acestei femei. Nu pleaca de acolo pana nu rezolva tot ... mostenire, nume ... . La finalul intalnirii de la poarta cu batranii cetatii, Naomi - soacra model era din nou proprietara iar Rut era pe cale sa devina sotia unuia dintre bogatii cetatii, sotia celui ce avea ogoarele unde ea fusese in calitate de straina si saraca sa culeaga spice.
O vreme, Naomi a crezut ca Dumnezeu o uitase ... poate si Rut si credea asta cand se intorcea de pe lanul de grau cu spicele atarnandu-i sub brat. La ce ii folosea sa Il urmeze pe Dumnezeu? La ce ii folosea sa fie o femeie cinstita, corecta?
Uneori "vremea" asta poate parea fara sfarsit .... si parca Dumnezeu m-a uitat ... oare m-a uitat numai pe mine sau pe toti ... Numai ca vine o zi cand binecuvantarea vine .... si vine si vine ....
Straina aceasta ce si-a dedicat viata Lui Dumnezeu ajunge sotia lui Boaz, bunica lui David si genealogia lui Isus se mandreste cu o straina frumoasa si credincioasa. Fara sange albastru, fara vedetism, fara spita impunatoare ... fara sa fie "de-a noastra" ajunge sa ne spuna Domnul despre ea "e de-a Mea".
Chiar de contextul ma face sa cred ca Dumnezeu m-a uitat, chiar daca pare fara rost sa fac din El Dummnezeul meu, chiar de pare nebunesc sa Il iubesc, chiar de nu sunt "de-a noastra" imi place cand Tata spune "e de-a Mea, are sange din sangele Meu".
Sunt la cules spice acum si caldura e mare ... si e greu .... dar nu sunt uitata de Tata.

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/

alergica la ... risc

In prima duminica cand m-am mutat in Iasi, am mers la una din biserici si erau botezuri. Inainte de a fi botezati, candidatii spuneau cum au ajuns sa creada, sa auda despre Dumnezeu. Apoi mai iesea cineva, o persoana matura care confirma ceea ce spunea persoana ce urma a fi botezata. Am fost impresionata si ajunsa acasa i-am spus Domnului: "Vreau sa iti spun un lucru si sa fie clar intre noi doi. Eu NICIODATA nu am sa ies in fata ca sa confirm spusele altora, sa mentorez pe cineva, sau sa conduc vreun grup. Clar sa fie. Niciodata.Vreau sa fiu mentorata, sa stau sub umbrela cuiva matur, sa invat, sa studiez si sa stau acolo la cald si bine "
Numai ca Dumnezeu parca e ironic si ... face exact invers la ceea ce vreau si visez eu. La doi ani dupa acea duminica, in aceeasi biserica ieseam in fata ca sa confirm spusele unei fete ce urma sa se boteze. Apoi am mai iesit si, ... am avut si grupuri.
Prefer sa nu ies in fata, sa nu ma vada oamenii, sa stau in banca mea si sa imi vad de treburile mele. Intr-un fel sunt ca Ghedeon ce isi bate graul in teasc. E inghesuiala in teasc si am nevoie de aer si spatiu insa ... ma chinui asa pentru ca mi-i teama de altii, de riscuri, de tensiuni, ... de mine. Apare ingerul si Ghedeon e ironic de numa. Ingerul nici macar nu se oboseste sa raspunda ironiei lui Ghedeon ci ii spune ce are de spus si saracul Ghedeon se apuca sa ceara semne.
Tupeu peste tupeu pe capul lui Ghedeon ca sa faca asta. Iar Dumnezeu are rabdare si nu ii da una peste cap ca sa ii spuna: mai baiete ce nu ti-i clar? Am spus ceva. Hai, la treaba. Nu. Efectiv are rabdare cu Ghedeon si cu alergia lui la risc. Cand insa Ghedeon e sigur ca Dumnezeu e Cel ce lucreaza are loc batalia cu madianitii si el conduce o armata de numai 300 de oameni. E o lupta a credintei acolo.
Pentru mine provocarea nu e lupta cu madianitii sau gabaonitii sau ... mai stiu eu ce popor ci sa ies din teasc si sa dau mai departe ceea ce primesc. Bineinteles ca incep: Doamne, dar Tu stii ca tremur toata, parca mi se goleste mintea, ma emotionez si uneori plang,  ... e posibil sa nu fiu inteleasa de cei ce ma asculta sau citesc ce scriu eu, ai face mai bine daca ai cauta oameni mai literati, mai educati, culti .... mai religiosi ... uita-te la mine...
"Domnul este cu tine, viteazule" Judecatori 6:12. Cine e viteaz Doamne? Eu? Ai gresit adresa ... cu siguranta. Uita-te la mine! "Cella, tu nu asculti ce am spus. Am spus ca Eu sunt cu tine si de asta esti viteaza. Daca Eu sunt cu tine in ceea ce faci, esti viteaza iar victoria e de partea ta. Daca insa refuzi sa faci ce iti spun, atunci da ... nu esti viteaza. Ai incredere in Mine!"
Mi-i teama de risc, de provocari, imi imaginez o gramazie de lucruri si refuz sa cred ca provocarea e pentru mine, ca eu sunt cea ce trebuie sa spuna sau sa faca anumite lucruri spunandu-mi si educandu-ma ca nu sunt calificata, abilitata sa fac ceea ce sunt trimisa sa fac.
Doamne, Tu ai leac pentru alergia la risc?

am viata

Ieri dimineata am aflat de un tanar ce era in curs de decuplare de la aparatele ce il mai tineau in viata. La ora cand am aflat vestea, parintii erau in drum spre spital sa i se faca decuplarea. Parca ceva s-a rupt in mine ... il stiu pe tanarul asta de pe vremea cand buchisea literele ... ii stiam zambetul ... un zambet larg, luminos.
Fusese un accident si ... acum era mort? Tineretea ucisa in fasa? Viata smulsa cu forta, viteza, groaza ... Doamne, in ultima vreme atatia au murit in jurul meu .... iar asta e atat de fraged ... De ce? Ce e in sufletul parintilor ce decid decuplarea .... Oh, nuuuuuuu ... Ii stiu pe parinti, stiu cat de mult s-au implicat in cresterea copiilor lor. Dar ce e in sufletul surorii ce a scapat si isi vede fratele ... mai mult mort?
Dar azi primesc alte vesti ... cand au mers sa il decupleze, el a inceput sa se miste, avea puls si corpul i se incalzise din nou. E viu ... e viu ...
Ce e viata? E un abur, e o suflare ... ma cred mareata si visez marea cu sarea ... insa trece o masina in viteza, ma agata si in secunda doi se vorbeste despre mine la trecut. Viata e un dar. Nu il merit. Nu am cerut viata. Mi s-a dat. Parintii mei nu au planuit sa apar si eu ... dupa multi ani cand ei credeau ca si-au pus sacii in caruta iar baietii erau deja mari ... surprize, surprize. Nu am fost o intamplare. Nu exist pentru ca sunt puternica. Exist pentru ca Dumnezeu in marea Lui poveste a inclus si pe Cella. Exist pentru ca Dumnezeu are un plan si in el sunt si eu. Exist pentru ca Dumnezeu a pus viata in mine, pentru ca El ma pazeste si ma ocroteste. Exist nu pentru mine ci pentru El.
Doamne, sunt vie si provocarea Ta azi pentru mine e sa traiesc, sa caut care e planul Tau cu mine, sa fac liniste sa Te aud, sa Te las sa imi vorbesti, sa ma iubesti.
Sunt vie, am viata ...
Sunt viiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiieeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/