luni, 27 septembrie 2010

am trimis simturile la plimbare

Sunt niste locuri unde evit sa intru daca am bani si anume in librarii ... e jale cu mine si asta nu de acum ci de cand eram mica. Am invatat sa descopar cartile bune, sa le selectez ... asta dupa ce am citit si o gramada de prostii. De ceva vreme caut sa imi iau Fratii Karamazov insa nu se reediteaza si cand intru in librarii vreau sa mai vad si ce mai e nou. La beletristica ti se face greata instant de la atatea carti cu explicatii sexuale detaliate ... nici nu e nevoie sa le deschizi, titlul spune suficiente. Trec rapid la fictiune ca acolo e vorba de masini si spatiu insa ... sunt depasita se pare pentru ca e vorba de draci, zane, spiridusi, vampiri, vrajitorare, puteri din adanc sau de sus, vraji si mai au niste denumiri ce ma lasa cu gura cascata ... trebuie sa trec la filosofie ca poate acolo mintea mea mai e inca in actualitate ... si soc total si aici.  Cum sa traiesti fericit pe baza sentimentelor sau ... a vointei, cum sa iti aranjezi casa feng shui, tratate despre implinire. Neamurile Mamei Omida s-au apucat de scris si ... deja te doare mintea. Mai verific sa vad daca chiar sunt la sectia religie si filosofie si sus, asa sta scris. Cateva carticele ale unor preoti, variatii ale istoriei religiilor, tratate mari si groase despre zei si budisti, cateva exemplare din coran, vreo doua carti de rugaciune insa micute si timide.
Nici urma de filosofii de care am invatat .... nici urma de carti ce indeamna la valori. Ce-s alea valori?
Se pune totul la indoiala: existenta Lui Dumnezeu, existenta Lui Isus, divinitatea Lui Isus, veridicitatea Bibliei, veridicitatea istoriei evreilor, orice este pus sub semnul indoileii si chiar daca este dovedit istoric de te coplesesc informatiile tot aud: prea multe contradictii, prea multe lucruri miraculoare, trebuie tratat totul ca si mitologie, stii ca si Zeus si Venus si Ulise .... sau o mie si una de nopti ... Apoi daca totusi exista e prea sus, prea departe, n-are nicio treaba cu noi .... mergem cam paralel ... sau El intervine fara nici o logica in treburile noastre mai mult incurcandu-ne ...
Oare ar trebui sa ma intreb si daca eu exist?
Am pus sub semnul intrebarii existenta Lui Dumnezeu, am intrebat si am studiat existenta Lui Isus, veridicitatea Bibliei si am fost socata cand am primit raspuns instant la ce am cerut. Mi-am zis ca e numai o intamplare insa am continuat sa probez si s-au dovedit adevaruri. Am numai cinci simturi ce functioneaza destul de bine si prin nici unul din ele nu reusesc sa ajung la Dumnezeu. Nu Il vad - nici nu am cum. Mi-as dori sa Il aud cum a auzit multimea adunata pe malul Iordanului cand Ioan Botezatorul Il boteza pe Isus insa nu imi vorbeste asa ... a ales alte metode cu mine. Nu Il pot pipai pentru ca e Duh si Duhul nu poate fi vazut  si pipait. Gustul nu ma ajuta decat la figurat in aceasta cunoastere. Deci, simturile pot sa mi le trimit la plimbare pentru ca nu ma ajuta in cautarea mea.
Insa Dumnezeu se lasa descoperit celor ce Il cauta, celor ce simt ca viata li se scurge printre degete in aceasta cautare. Iese in intampinarea celor ce cu disperare vor sa Il intalneasca si se intalneste cu ei la cruce aducand pacea si luand infrigurarea, nelinistea, oboseala inutilitatii, strigatele disperate dupa sens si scop in viata, transformandu-i in purtatori de Dumnezeu.
Nu ma bazez pe simturi ca-s inselatoate insa cred din toata inima ca e aici, e cu mine, langa mine, in stanga, dreapta, sus, jos, in fata, in spate, in mine ....

2 comentarii:

Otniel spunea...

atat de aproape de fiecare dintre noi... ne lasa fara cuvinte, viata nu mai are gust, culorile nu mai sunt diferite, florile toate miros la fel, tot ce auzim ne e egal, totul se nimiceste cand privesti in fata creatorul....

Cella spunea...

Si acum, sterge lacrimi in familia ta si plange cu cei din casa voastra ...