miercuri, 22 iunie 2011

promis e promis

In adolescenta aveam niste prieteni care intarziau, la orice intalnire sau eveniment, cel putin jumatate de ora. Niciodata nu contai pe cuvantul lor pentru o ora anume. Intotdeauna aveau o scuza. Insa ce era cel mai enervant e ca veneau razand. Efectiv asta te facea sa iti iesi din pepeni. Devenisera proverbiali, ceilalti din grup am devenit fixisti in ce priveste ajunsul la timp pentru ca imediat erai asemanat cu acei tineri. Punctualitatea e primul pas, semn prin care deosebesti un om care se tine sau nu de cuvant. Inseamna sa respecti pe celalalt si sa respecti ceea ce ai spus tu.
Am vazut ca Dumnezeu ii face o promisiune lui David si in 2 Samuel 8 si 10 vad cum ceea ce a spus in capitolul 7 se implineste. David parca sta numai prin razboi ... rare sunt momentele de respiro. Se bate cu filistenii si ii supune. Apoi intra la rand moabitii, arameii, edomitii, amaleciti si alte popoare. Ma tot intrebam cate state erau pe vremea aceia de aveau atata chef de razboi, Insa erau cetati state care ... luptau pentru suprematie. Nu erau civilizatii ca la egipteni, romani, ci popoare nu foarte numeroase care voiau pamantul ce fusese dat poporului evreu de catre Dumnezeu. Si, ... intrau in conflict cu Dumnezeu.
"Domnul ii dadea biruinta lui David oriunde mergea" 2 Samuel 8:14. Devenise instarit, puternic si din cate pot observa era un bun strateg si un manager intelept. Daca as echivala functiile celor din staff-ul administrativ, atunci ar fi fost cam asa: Ioab - ministrul apararii, Iehosafat care era cronicar - ministrul culturii, Tadoc si Ahimelek - lideri religiosi, Seraia - ministrul invatamantului, Benaia era seful garzii de corp, al securitatii regelui si toti fii lui David (si avea cativa) - asistenti regali.
Il observ pe David cum isi respecta cuvantul. Promisiunea facuta de el e promisiune atat fata de cunoscuti, cat si fata de celelalte popoare. Nahash cel care ceruse evreilor din Iabesh supunere si ochiul drept scos si fusese invins de Saul la inceputul domniei acestuia, il vad acum ca face alianta cu David si ii este supus. Cand Nahash moare, Hanun se lasa sfatuit prost de catre consilierii lui si ii sluteste, umileste pe trimisii lui David ca sa ii duca condoleante. Decizie proasta facuta de Hanun. Si vazand ce prostie a facut, ca si cum nu era de ajuns, se uneste cu arameii si vor sa se bata cu Israelul. Rezultatul nu e unul bun pentru amoniti si aramei ... un numar mare de morti. Pe langa pierderea umana au trebuit sa devina vasali si sa plateasca bir lui David.
Ca un sandwich, capitolul 9 este plasat intre detalii despre razboaie, victorii, razboaie, supuneri, vasali, biruri.
David ii promite lui Ionatan, dragului lui prieten sa ii protejeze viata si sa arate bunatate fata de casa = familia lui intotdeauna iar lui Saul ii promite sa nu ii omoare pe descendentii acestuia. Poate fi considerata promisiune nebuna de catre oamenii acelei vremi. Insa David isi tine cuvantul orice s-ar intampla.
Vine o zi cand intreaba daca mai exista cineva din casa lui Saul. Daca mai e cineva viu. Obiceiul era ca regele sa omoare pe toti descendentii fostului rege. Asa ca tremurand este adus Tiba, un slujitor care ar sti ceva despre un membru al familiei lui Saul. Tiba se astepta sa ii fie taiat capul .... sau cine stie ce era in mintea lui.
David intreaba daca mai este cineva din familia lui Saul in viata pentru ca vrea sa isi arate bunatatea fata de de el sau ea. Soc total pentru Tiba si casa regala. Sa arate ce? Bunatate? David e cu dus cu capu?
Da, mai este Mefiboshet ... numai ca, el are probleme cu picioarele, este o persoana cu deficiente motorii. David insa parca aude selectiv. Trimite o escorta la Lo-Debar, un oras la est de Iordan, localitate langa granita cu Amonitii sa il aduca pe Mefiboshet. Si acesta apare ... David stia de problema lui, il primeste si trateaza extraordinar. Ii reda toate pamanturile ce apartineau lui Saul, nu doar ce era a lui Ionatan - tatal lui, ii da slujitori care sa aibe grija de averea proaspat capatata si il invita sa stea in palat la David si sa ia masa cu el in fiecare zi: mic dejun, pranz si cina. David face astea de dragul lui Ionatan. Din dragoste pentru prietenul sau Ionatan.
20 de ani de haituiala il schimba pe David. Vad ca lacrimile, durerile, necazurile ce vin peste mine nu sunt in van, au un scop si scopul nu e sa ma faca pe mine vedeta ci e ca sa se arate Gloria Lui Dumnezeu. In foarte multe aspecte pot vedea asemanari cu Christos, promisiunea facuta de Dumnezeu lui David, Il include pe Christos. Vad suveranitate si har. Dar harul il acorda numai Dumnezeu, harul nu e ceva ce as merita sau ce se putea castiga, cumpara. E un dar pe care Dumnezeul Il acorda. Dumnezeu Tatal ma iubeste de dragul Lui Christos si vad cum David il iubeste pe Mefiboshet de dragul lui Ionatan. Dumnezeu ma invita sa stau la masa cu El, de dragul Lui Christos. M-a infiat pentru ca am acceptat jerfta Fiului Sau. Am devenit fiica Lui de dragul Fiului Sau.

2 comentarii:

Unknown spunea...

Si curcubeul tot o promisiune e nu?

cella spunea...

Da, e tot o promisiune ...