Zilnic am de facut mii de alegeri. Incepand de la primul gand daca sa ma trezesc sau sa mai dorm inca 5 minute pana la deciziile majore care imi vor afecta viata. Si uneori ... numa bine nu imi va fi. De ceva vreme analizez discursul lui Moise. Ce vrea sa spuna? Ce inseamna pentru ei si pentru mine ce spune el? Nu pot sa judec poporul pentru deciziile luate acolo. Nu pot sa judec nici pe Moise din mai multe motive: nu sunt Moise, nu sunt in papucii lui - adica nu sunt in situatia lui la acel moment, nu sunt barbat, nu traiesc vremurile lui. Departe de tot ce e acolo, in timp si spatiu, pot insa sa imi iau propriile invataturi si sa mi le aplic mie personal.
Sunt socata insa de cat de actuale sunt cuvintele lui si pentru mine. Parca nu ne-ar desparte cateva mii de ani. Am impresia ca daca as inchide muzica l-as putea auzi pe Moise vorbind poporului. "Dragilor, suntem aici in campia Moabului, dincolo de Iordan. Dar nu numai atat. Suntem in prezenta Domnului. Nu numai eu sunt in prezenta Domnului ci si voi, voi toti. Si ceea ce promite El nu e numai pentru mine si voi ci si pentru cei ce vor veni dupa voi, pentru copiii, nepotii, stranepotii si generatiile de dupa voi. Promisiunile Domnului se vor implini numai daca veti si vor pazi legile, poruncile, hotararile date de Domnul.
Aveti grija "sa nu existe la voi nici o radacina care produce otrava sau amaraciune" (Deuteronom 29:18). Sa nu cumva sa va treaca prin varful mintii ca auzind cuvintele astea si nerespectandu-le o sa aveti pace si-o sa fiti fericiti. "Dacă cineva care a auzit cuvintele acestui jurământ, va invoca o binecuvântare asupra lui însuşi, zicând în inima lui: «Voi avea pace, chiar dacă mi-aş urma pornirile minţii mele, adăugând beţia la sete!»" (Deuteronom 29:19).
Nu va complaceti in viata traita dansand ca pe jar. Acum Il urmati pe Dumnezeu, acum va faceti voi de cap si va duceti dupa idolii vostri si umblati in placerile voastre. Ati vazut cum isi tine Dumnezeu promisiunile. Pe pielea voastra ati vazut bunatatea si credinciosia Lui. Stiti cum 40 de ani hainele si papucii nu vi s-au rupt, uzat, tocit si mai stiti ca zi de zi in toti acesti ani, in fiecare zi ati avut mancare, ati avut mana cand eram cu totii in pustiu, in nisip si mai dadeam rarut de cate o oaza. In tot acest timp, in toti acesti 40 de ani am si ati vazut ca Domnul este Dumnezeu vostru.
Va rog sa nu uitati poruncile Domnului Dumnezeul vostru. El nu e numai Dumnezeul meu ci e si al vostru. Al vostru personal, la fiecare in parte. Vi s-a descoperit, L-ati auzit, ati vazut minunile, ati vazut norul de foc, stalpul ce a mers in fata noastra, ati vazut, ati simtit pamantul clatinandu-se, stiti groaza ce v-a luat cand a coborat pe Sinai. Experientele astea sunt personale, ale voastre, intre voi si Dumnezeul vostru. De aceea, nu uitati de legamantul facut cu voi personal. Decideti odata pe cine ascultati si apoi nu mai faceti slalom intre Dumnezeu si idolii din jur.
Hotarati-va odata pentru totdeauna si apoi apropiati-va de Dumnezeu si El se va apropia de voi (Iacov 4:8). Cand veti face asta, El nu va sta cu mainile in san ci se va apropia de voi, va va lasa sa-L atingeti, va va atinge, va veti schimba, veti vrea sa Il cunoasteti mai mult si mai mult si mai mult. Stiti ca El stie cate fire de par aveti pe cap chiar daca cheliti sau nu, cu atat mai mult stie ce e in inima voastra. Aveti incredere in El si apropiati-va. Atingandu-L pe Dumnezeu veti avea pacea dupa care tanjiti atata, inexplicabil va veti schimba si veti tanji sa Il cunoasteti si mai mult pe Dumnezeu.
Aveti grija la gandurile voastre, la ideile crete sau mai putin crete ce haladuie prin mintea voastra si faceti orice gand rob ascultarii de Christos (2 Corinteni 10:5). Analizati-va gandurile si aveti grija la subtilitati, la compromisuri. Studiati cuvantului Domnului ca sa stiti ce spune Domnul, ca sa cunoasteti adevarul, sa puteti discerne ce spune Domnul. Apoi, nu stati de unii singuri in furtuna gandurilor si ideilor voastre. Cautati pe cei ce au aceleasi framanatari ca voi, impartasiti-le, rugati-va unii pentru altii, sprijiniti-va, ajutati-va, ajutati-i pe cei in nevoi, lasati-va inima deschisa sa auda, sa vada, sa simta nevoile altora, lasati dragostea Lui Dumnezeu sa devina practica. Lasati dragostea sa treaca de la teorie seaca si uscata si sa devina practica. Nu va faceti griji ca dragostea nu scade daca va veti iubi semenii ci ea creste ... Asa e ea facuta, sa creasca daca e impartasita, data mai departe (Ioan 15:12).
Siiiii, stiu ca veti avea probleme, unii sau altii va vor frange inima .... asa e in viata. Va veti simti epuizati fizic, spiritual, emotional .... terminati ... ca o leguma. Insa nu uitati unde va gasiti salvarea, scaparea. Ea vine de la Dumnezeu. Strigati la Dumnezeu oricare v-ar fi starea, spuneti-i lui ca inima va da batai de cap si nu pricepe ce-i cu El, ce-i cu problemele din viata voastra, ce-i cu cei care parca nu au pace daca nu va fac viata un iad, ce-i cu dragostea ce vine de la El, ce-i cu incapatanarea ce va da tarcoale si vreti sa stati departe de El. Spuneti-i ca nu Il simtiti desi ati vrea sa experimentati asta. Vorbiti cu El. Pocaiti-va de trecutul vostru, cereti-va iertare de ce ati spus, facut ... si fiti pregatiti pentru surprize din partea Domnului. Pentru ca ele nu intarzie sa apara.
Alegeti azi sa slujiti Domnului, nu lasati decizia asta pentru maine. Ziua de maine nu e a voastra ... Alegeti azi sa slujiti Domnului cu toata inima, nu cu ea impartita ci cu toata fiinta voastra, cu toata inima voastra. Alegeti azi binecuvantarea.
Dragilor unde va e inima? Cum e ea?
2 comentarii:
Domnul este bun, El este un loc de scăpare în ziua necazului; şi cunoaşte pe cei ce se încred în El.
Ne cunoaste mai mult decat concepem noi ...
Sa ai o zi scaldata in bucuria Domnului!
Trimiteți un comentariu