Acum, Cella, ce altceva cere Domnul, Dumnezeul tau, de la tine, decât să te temi de El, să umbli în toate căile Lui, să-L iubesti, să-L slujesti din toată inima şi din tot sufletul şi să păzesti poruncile şi hotărârile Lui, pe care eu (Moise) ti le dau astăzi pentru binele tau? Iată, ale Domnului, Dumnezeul tau, sunt cerurile şi cerurile cerurilor, pământul şi tot ce este pe el. Domnul s-a ataşat de strămoşii taii, iubindu-i, dar te-a ales şi pe tine, urmaşa lor, dintre toate neamurile, după cum vezi astăzi. De aceea circumcideţi inima şi nu mai fi încăpăţânata. Căci Domnul, Dumnezeul tau, este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul stăpânilor, Dumnezeul cel Mare, Puternic şi Înfricoşător, Care nu este părtinitor şi nu primeşte mită, Care face dreptate orfanului şi văduvei şi iubeşte pe străin, oferindu-i pâine şi îmbrăcăminte. Să-l iubesti pe străin, pentru că şi tu ai fost străina în Iasi, Romania, lume. Teme-te de Domnul, Dumnezeul tau, şi slujeste-I. De El să te ataşezi şi în Numele Lui să juri. El este slava ta şi Dumnezeul tau, Cel Ce a făcut aceste lucruri mari şi înfricoşătoare, pe care ochii tai le-au văzut. Deuteronom 10:12-22 (personalizat)
Daca citesc totul ca pe o poveste buna pentru altii, nu mai invat nimic, nu se prinde nimic de capul meu ... Dar daca cred ca promisiunile Lui Dumnezeu sunt si pentru mine, daca le invat, mi le insusesc, daca traiesc dupa ele, daca las Duhul Lui Dumnezeu sa ma invete cum sa mi le insusesc, daca Il las sa ma schimbe, atunci totul capata sens.
Prin Christos, Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov este si Dumnezeul meu, Tatal meu. Prin Christos promisiunile pentru ei sunt si ale mele. Prin Christos sunt infiata si am devenit copila, fiica Tatii. M-am intalnit cu Christos la cruce. Acolo am inteles ce poveri si munti de vinovatie purtam. Acolo, disperata am cerut ajutor. Acolo, am inteles ca Christos murea nu pentru ca era dator, din spirit filantropic, nu pentru ca era fortat sa o faca ci pentru ca ma iubea.
La cruce am inteles dragostea de care habar nu aveam. La piciorul crucii am lasat muntii ce-i caram in spate sa mi-i ia Christos si sa stearga trecutul meu, sa ma spele cu sangele Lui ca sa pot fi infiata de Dumnezeu Tatal.
Si, nu m-a lasat asa. A pus Duhul Sau in mine ca sa ma invete sa merg mai departe. Ca pe un copil nou nascut a trebuit sa ma invete sa traiesc. Si-am mai gresit, si-am mai cazut insa ... am descoperit ca nu mai eram singura, nu plangeam de una singura .... Christos prin Duhul Sau era cu mine si nu numai atat, Tata venea in fruntea cetelor de osti cand ma vedea cazuta, zdrobita ... Creatorul cerurilor, cerurilor de deasupra cerurilor, pamantului cu tot ce e pe el, universului unde vietuiesc si a universurilor de pe langa, sau dupa acest univers e Tatal meu. Si tot ce vrea El de la mine e să ma tem de El, să umblu în toate căile Lui, să-L iubesc, să-L slujesc din toată inima şi din tot sufletul şi să păzesc poruncile şi hotărârile Lui.
Dar cum sunt minte scurta, nu ma lasa singura pentru ca nu stiu sa fac toate astea si de asta a trimis Duhul Sau ca sa locuiasca in mine, sa ma invete, mangaie, mustre, sfatuie, sa imi spuna despre Tata, sa imi explice cuvantul Sau ... asa pe intelesul meu.
Daca citesc totul ca pe o poveste buna pentru altii, nu mai invat nimic, nu se prinde nimic de capul meu ... Dar daca cred ca promisiunile Lui Dumnezeu sunt si pentru mine, daca le invat, mi le insusesc, daca traiesc dupa ele, daca las Duhul Lui Dumnezeu sa ma invete cum sa mi le insusesc, daca Il las sa ma schimbe, atunci totul capata sens.
Prin Christos, Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov este si Dumnezeul meu, Tatal meu. Prin Christos promisiunile pentru ei sunt si ale mele. Prin Christos sunt infiata si am devenit copila, fiica Tatii. M-am intalnit cu Christos la cruce. Acolo am inteles ce poveri si munti de vinovatie purtam. Acolo, disperata am cerut ajutor. Acolo, am inteles ca Christos murea nu pentru ca era dator, din spirit filantropic, nu pentru ca era fortat sa o faca ci pentru ca ma iubea.
La cruce am inteles dragostea de care habar nu aveam. La piciorul crucii am lasat muntii ce-i caram in spate sa mi-i ia Christos si sa stearga trecutul meu, sa ma spele cu sangele Lui ca sa pot fi infiata de Dumnezeu Tatal.
Si, nu m-a lasat asa. A pus Duhul Sau in mine ca sa ma invete sa merg mai departe. Ca pe un copil nou nascut a trebuit sa ma invete sa traiesc. Si-am mai gresit, si-am mai cazut insa ... am descoperit ca nu mai eram singura, nu plangeam de una singura .... Christos prin Duhul Sau era cu mine si nu numai atat, Tata venea in fruntea cetelor de osti cand ma vedea cazuta, zdrobita ... Creatorul cerurilor, cerurilor de deasupra cerurilor, pamantului cu tot ce e pe el, universului unde vietuiesc si a universurilor de pe langa, sau dupa acest univers e Tatal meu. Si tot ce vrea El de la mine e să ma tem de El, să umblu în toate căile Lui, să-L iubesc, să-L slujesc din toată inima şi din tot sufletul şi să păzesc poruncile şi hotărârile Lui.
Dar cum sunt minte scurta, nu ma lasa singura pentru ca nu stiu sa fac toate astea si de asta a trimis Duhul Sau ca sa locuiasca in mine, sa ma invete, mangaie, mustre, sfatuie, sa imi spuna despre Tata, sa imi explice cuvantul Sau ... asa pe intelesul meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu