Suntem în ultima zi a acestui an și la prima vedere, sunt tentată să spun că nu a fost un an bun.
De ce aș spune asta?
Pentru că eu îl visam altfel! Pentru că mi s-au dat planurile
peste cap, pentru că nu e cum mi-am dorit eu acest an.
Dar binele îl definesc eu?
Sunt cumva un soi de dumnezeu care are dorințe si vise ce
trebuiesc îndeplinite după ideile mele?
Binele meu anul acesta este că am călătorit, am întâlnit oameni
noi, am stat în izolare și … mi-a plăcut.
Am descoperit că îmi place să stau cu
mine!
Am avut timp să povestesc cu Domnul
despre mine, despre visele mele dosite sau îngropate, să Îl las pe El să
vindece rănile mele, să elibereze poverile la care țineam ca la ochii din cap.
Am avut timp să las trecutul să fie trecut!
Am învățat să acord mai mult har și am
decis să greșesc acordând mai mult har decat să greșesc acordând prea puțin sau
… deloc.
Anul acesta am învățat să mă uit în ochii oamenilor, să îi
citesc din ochi și nu după expresia feței care acum este ascunsă după mască.
Ochii rar pot minți.
Am ieșit din izolare și a venit seceta.
Îngrijorarea a crescut ca și cozonacul. Ne temeam că vom muri de foame. Dar a
venit toamna și am descoperit că a fost un an bogat. Și nu pot decât să
mulțumesc Domnului pentru aceste roade bogate! E meritul Lui.
Ne-am rugat pentru ploaie și ploaia a
venit. Am avut și puțină zăpadă.
Instinctul îmi dictează să mă plâng că
am sărbători fără zăpadă. Dar am avut ploaie și apa din pământ contează mai
mult decât ifosele mele.
Am învățat să fiu mai atentă la ceilalți
și la nevoile lor, să îmi folosesc mintea și inima, mâinile și picioarele când
unii sau alții au fost bolnavi și au stat în izolare.
Am învățat că lecțiile de viață nu se
dau în aceste timpuri.
Acum e vremea să las bucuria mea de a
trăi să molipsească și pe alții.
Acum e vremea să trăiesc teoria pe care
o știu din perioada intrauterine.
Acum e vremea să mă încred cu toată ființa
în Cel care are totul în mana Sa.
Acum e vremea să caut Viața, să mă bucur
de binecuvântările pe care le primesc zilnic, să mulțumesc pentru oamenii
binecuvântări și oamenii bandaje de dragoste pe care Dumnezeu i-a așezat lângă
mine.
A fost un an bun!
Ce îmi doresc?
Să continui să învăț, să mă las
transformată mai mult de Cel Venit de Sus, să las Viața să trăiască în mine, să
mă bucur de ceea ce primesc, de cei de lângă mine, să cer minuni, să las vasele
mele goale să fie umplute de El, să nu uit că voi muri și că dincolo de moarte
voi trăi!
Vă doresc ce îmi doresc și mie!
Fiți binecuvântați!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu