semne și împliniri ale acestora

 Ziua 5.

Citind genealogiile văd că Maria, mama lui Isus, Mesia, face parte din linia lui David si ajunge până la Avraam și apoi la primul om, Adam.

Mă distreză cumva când recitesc textul și văd că Avraam se gândea la moarte, își făcuse testamentul, Eliezer rămânea moștenitor, își punea lucrurile în ordine și credea că totul e gata. Intervine Dumnezeu când Avraam are 75 de ani și văd cum viața lui se schimbă radical, citesc despre cum Îl descoperă Avraam pe Dumnezeu, despre visul lui de a avea un copil, despre împlinirea acestui vis. Când Avraam credea că el a terminat cu viața, intervine Dumnezeu și citesc că a mai trait 100 de ani și a avut în total 8 copii. Dar doar Isaac continuă povestea de credință.

Citesc mai departe și văd că Isaac ajunge aproape orb, Iacov fură de la el binecuvântarea. Esau crede că tatăl lui mai are puțin de trăit așa ca decide să aștepte ca tatăl lor să moare ca el să se răzbune pe Iacov. Dar tatăl lor va mai trăi cel puțin 37 de ani.

Văd că așteptările se schimbă!

Cu astfel de oameni lucrează Dumnezeu. Oameni normali ca mine și ca tine. Cu oameni care cred că și-au cam terminat treaba, că viața e cam gata, că e imposibil să mai ai copii, că verdictul medicilor este verdict suprem, că nu mai are ce să se întâmple. Îl văd pe Dumnezeu intervenind în viața acestora, citesc că le dă promisiuni, le dă copii sau un copil, îi mută în altă țară, le dă o țară, face legământ cu ei iar acest legământ este veșnic.

Îmi este ușor să văd firul roșu al istoriei lui Mesia în Scriptură. Îmi este ușor pentru că am Scriptura tradusă în limba mea, e accesibilă.

Dar mă gândesc la eroii atât de dragi mie. Se luptau cu necredința ca și mine, făceau prostii și greșeli la fel ca mine, aveau vise și visuri, aveau temeri, trăiau în vremuri de război, de cuceriri, de foamete, de lipsuri crunte, se mai îmbolnăveau, erau trădați de oamenii dragi lor dar au decis să creadă promisiunile cu punct și virgulă, au decis să rămână în acel legământ. Au rămas în istorie cu bune și rele dar decizia lor de a crede în promisiunile Lui Dumnezeu i-a scos în evidență.

În zilele noastre putem crede în cine vrem, putem să ne credem ce vrem, credem noi că putem să facem ce vrem … aparent. Da, Dumnezeu să ne lasă în voia minții noastre dacă asta alegem.

Ca și Iosua, am decis și decid “Cat despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului." (Ios.24:15)”.

Promisiunea de astăzi este tot din Isaia.

“3. Un glas striga: "Pregatiti in pustiu calea Domnului, neteziti in locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!” Isaia 40:3

Mesia va veni! Un alt semn ne dă Isaia aici și văd că înainte Lui merge cineva care îi anunță venirea. Citind Scriptura știu că Isaia ne vorbește aici despre Ioan Botezătorul.

Scriptura nu e un puzzle disparat, nu e o istorie alandala, nu conține promisiuni în van, promisiunile nu și-au pierdut valabilitatea și credibilitatea. Tot de la Isaia învăț că “cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.” Isaia 40:8

Ca să mă bucur de sărbătoarea Nașterii Domnului este nevoie să mă pregătesc, să citesc, să îmi reamintesc Cuvântul, să Îl las să îmi preocupe mintea și gândurile, să mă schimbe.