părăsită, uitată și abandonată

 Ziua 19

Interiorizez vorbele, atitudinile, acțiunile și durerile iar apoi, sufăr ca un câine. Încă învăț să vorbesc cu Tata despre toate acestea, să mă descarc la El. Îl iubesc pe David pentru că pot învăța de la el să îmi vărs năduful înaintea Domnului. Citesc Psalmii și văd cum David începe să scrie furios despre vrăjmașii lui, că le-ar face și drege dar apoi tonul se calmează și la final, cere Domnului îndurare și peste dușmanii lui.

Îmi plac minunile!

Într-o iarnă secetoasă atât afară cât și în mine, i-am cerut Domnului să îmi dea un semn că El există, că îi pasă, că mă iubește. Semnul era ca de ziua mea să ningă. Temperaturile erau cu mult peste zero, prognoza indica temperaturi la fel de mari pentru următoarea perioadă.

A venit ziua mea! Era frumos și cald afară dar pe la vremea prânzului a început să se întunece puțin, nori pufoși s-au adunat pe cer și fulgi mari au început să cadă peste oraș. Atunci, în ziua aceea, am știut că Domnul nu m-a uitat, că noaptea și iarna din sufletul meu nu îi sunt necunoscute. M-am simțit iubită de Dumnezeul cerului și pământului, de Dumnezeul Creator, de Cel ce Singur face minuni. Am știut că indiferent prin ce voi trece, El nu mă va părăsi, nu mă va uita.

Mi-ar plăcea ca Domnul să îmi răspundă așa de fiecare dată când Îi cer ceva. Și, am descoperit că sunt o mare cerșetoare! Numai că eu am înaintat în vârstă și mintea s-a mai așezat și ea, m-am maturizat – cred eu. Iar Domnul nu îmi mai răspunde instant la cererile și rugăciunile mele. Lucrează la răbdarea mea ... care uneori e infimă!

Au fost momente în care am crezut că Dumnezeu m-a părăsit, m-a uitat și m-a abandonat. Dar pe baza promisiunilor Lui am știut că sentimentele mele sunt înșelătoare și că El este lângă mine chiar când nu Îl simt, aud, văd.

David, în Psalmul 22:1, ne spune că și Mesia se va simți uitat, abandonat, părăsit.

“Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai parasit si pentru ce Te departezi fara sa-mi ajuti si fara s-asculti plangerile mele?”

Mesia a venit să moară pentru păcatul meu, să fie jertfa de ispășire pentru mine.

Oricât de neagră și viforoasă ar fi noaptea sufletului meu, Dumnezeu este lângă mine și mă bazez pe promisiunile Lui. Oricât de mult m-ar lovi vorbele, acțiunile și durerile știu că sunt prin Isus Christos fata Tatii și că de acolo nimeni nu mă va smulge. Oricât de tare ar urla durerea în mine, știu că sunt a Lui și că sunt pe Mâini bune!