Îmi plac poveştile. Le iubesc mai ales pe cele care au un tâlc, o învăţătură. Când aud de poveşti, mă duc cu gândul la casa bunicilor materni, unde după soba enormă trona un soi de pat. Acolo dormeam eu. Problema era că până adormeam, bunicul trebuia să îmi spună poveşti. Iar el le spunea aşa de fain, cu intonaţie, cu modulaţii ale vocii. Lampa îşi arunca lumina blândă pe lucrul bunicii, focul trosnea în sobă, iar bunicul spunea o poveste.
A povesti, a citi sau spune poveşti nu este ceva nou, ceva inventat de noi oamenii moderni şi civilizaţi. Mă uit în Scriptură şi văd că poveştile erau prezente în viaţa de zi cu zi încă din Grădina Edenului. În fiecare zi, în răcoarea zile, Dumnezeu stătea de vorbă cu Adam şi Eva. Apoi văd că Dumnezeu porunceşte poporului să povestească copiilor minunile Lui şi istoria lor cu El.
Mi se bucură inima şi fiinţa citind sau auzind minunile pe care le face Domnul printre noi în aceste zile. Mă rog să mă ajute să aud poveştile, să mă bucur de ele.
Isus foloseşte povestea şi pilda ca metodă de a-şi învăţa ucenicii, sau când voia să transmită un mesaj poporului. Matei a consemnat poveştile şi pildele lui Isus, dar ne şi ajută să înţelegem cum se împlinesc profeţiile Scripturii în Isus-Yeshua.
“Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea deloc fără pildă,
ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: "Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii."” Matei 13:34-35
Despre care prooroc este vorba?
Asaf, unul dintre autorii şi compozitorii psalmilor, a cântărilor care vor intra în folclorul poporului Israel, era şi prooroc. Iar el scrie:
“Ascultă, poporul meu, învăţăturile mele! Luaţi aminte la cuvintele gurii mele!
Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde, vestesc înţelepciunea vremurilor străvechi.” Psalmul 78:1-2
Cărţile Scripturii nu sunt texte de poveşti pentru evrei, este cartea lor de istorie. În ea îşi găsesc trecutul, prezentul şi viitorul.
Dar pentru cei care nu sunt evrei, are Isus-Yeshua o veste bună. El s-a întrupat, a trăit pe pământ, a murit pentru păcatul fiecărui om, indiferent de etnie, culoare, statut social sau cultural, etnic sau religios, a înviat şi S-a înălţat la dreapta Tatălui. Acolo, ne pregăteşte un loc. Dar va reveni ca să ne ia cu El în ceruri.
Oh! Vestea asta aduce atâta bucurie şi speranţă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu