Mă numesc Levi

Mă numesc Levi și sunt din semnția lui Levi. Cum adica ce e aceea seminție? Nu știi? Nu ai auzit de Avraam? El este cel dintâi om de care Dumnezeu și-a legat Numele. Acesta a avut un fiu, pe Isaac. Bine, a mai avut copii însă noi suntem urmașii lui Isaac. Iar Isaac a avut pe gemenii Esau și Iacov.

Nu ai auzit până acum că Dumnezeu a ales să-și lege Numele de cei trei strămoși ai noștri?

Și ce treabă am eu cu cei trei? Eu sunt nepotul lui Iacov. El a avut doisprezece băieți și o fată. Dar a avut patru neveste.

Sunt din seminția lui Levi, și când s-au împărțit sarcinile semințiilor, lui Levi i s-a dat să aibă grijă de treburile de la Cortul Întâlnirii, și apoi de la Templu. Noi mai trebuie să știm foarte bine Scripturile și să le explicăm altora.

Da, e o poruncă dată de Dumnezeul nostru de foarte multă vreme. Uneori, noi, poporul am ales să nu ascultăm, și nu ne-a fost bine deloc...

Familia mea, din moși strămoși, trebuie să abă grijă de animalele care sunt aduse jertfe Domnului la Cortul Întâlnirii sau la Templu. Știi că acum Irod a refăcut Templul și este tare frumos. Este mândria noastră.

Iar noi, ca niște buni păstori, am învățat cum să creștem animalele pentru jertfe, cum să avem grijă de ele ca să nu se julească, să nu își rupă oasele, să nu aibă nici un defect.

Hai să îți vând un secret! Le înfășăm! Da, așa ca pe copiii mici. În acest fel, animalele nu se pot zgâria, iar dacă se lovesc, nu li se rupe nimic. Am devenit experți în creșterea animalelor...

Când ne odihnim, ca să nu ne plictisim, facem debate-uri. De ce te uiți așa? Crezi că acestea sunt inventate de voi, oamenii moderni? Discutăm între noi profețiile, căutăm semnele lor. Da, uneori, mă pierd și eu în ele însă mă ajută să înțeleg mai bine Scripturile pe care Dumnezeu ni le-a dat.

În ele, încă de la început, ni se spune că va veni un Mântuitor. Moise ne-a spus să așteptăm un prooroc mai mare decât el, va avea o stea a Lui, va vindeca muții și orbii, va vindeca toate bolile care dau acum de cap preoților și doctorilor, va face minuni.

Nu credeam că tocmai eu voi fi martor la acest eveniment atât de așteptat de noi, poporul Domnului.

Să vezi! Noi locuim în Beit Lechem, sau Bethleem cum îl știti voi. Stăm aici pentru că animalele noastre vor ajunge la Templu ca să fie jertfite. Tranzacțiile financiare se fac de multe ori aici, pe câmp. Suntem aproape de Iersualim și de Templu, dar aproape de pășuni. De aici, de pe locul unde stăm cu oile noastre, se vede foarte bine Iersualimul. Vezi, e acolo, pe înălțime.

Așa, începusem să îți povestesc. Era într-o seară, înfășasem mieii ca să nu sufere de frig, ne asigurasem că toate animalele sunt în siguranță, și ne pregăteam de un alt debate. Tema din seara aceea era din profeția lui Mica legată de Beit Lechem, de Bethleem.

Deodată, cerul parcă a luat foc. Și a apărut în fața noastră un înger. Am simțit cum tot părul mi s-a ridicat pe mine, și după cum vezi, sunt om în toată firea. Ne-a spus, "Nu vă temeți: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul, după care-L veți cunoaște: veți găsi un Prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle."

S-a născut Mântuitorul, Cel pe care Îl așteptam, Cel promis, Cel despre care tot am dezbătut noi. Wow! S-a născut în timpul meu. E aici lângă noi. Normal că știm cum să recunoaștem pe cineva înfășat. Mielul Lui Dumnezeu este înfășat la fel cum înfășăm noi animalele pentru jertfă.

Pruncul și mieii noștri au acelasi destin. Să fie jertfiți pentru păcatele noastre…

Și apoi, parcă cerul a coborât pe pământ. Avem și noi la Templu corurile noastre, cântăm melodiile scrise de David, de fii lui Core, de Asaf, dar ce au cântat îngerii acolo la noi…

Cântarea lor, vestea adusă, bucuria care s-a instalat în noi, ne-a făcut să lăsăm animalele acolo și să dăm o fugă până în Beith Lechem să-L vedem pe Prunc, pe Mântuitor.

Și L-am găsit! Era așa micuț…

Era înfășat, pus într-o iesele săpată în piatră, așa cum sunt toate din zona noastră. E o piatră mare, special făcută ca să fie iesle. În ea erau puse paie ca să țină de cald Pruncului.

Am găsit totul așa cum ne-a spus îngerul.

Maria și Iosif, inițial, s-au uitat circumspect la noi, dar entuziasmul nostru i-a liniștit.

Am verificat dacă totul era cu mi se spusese, și i-am lăsat să se odihnească. Era noapte. Iar noi eram o trupă de bărbați curioși și entuziasmați…

Cântarea îngerilor s-a impregnat în noi. Ceva s-a declanșat în noi. Eram noi, dar ceva s-a schimbat. Aveam o bucurie inexplicabilă, am cântat melodia îngerilor cum n-am cântat niciodată. Răsunau văile. Nu ne păsa că animalele se vor foi, că poate cei din Beit Lechem vor crede ceva ciudat despre noi.

"Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui."

Acestea erau cuvintele cântării îngerilor și acesta a devenit imnul nostru, al familiilor noastre.

Cum de bucuria mea este încă prezentă?

Pentru că Cel despre care am învățaț, studiat, așteptat, a venit. Pentru că L-am văzut, pentru că Dumnezeu a coborât pe pământ și noi L-am văzut întrupat. Era un Prunc înfășat!

Abia aștept să ajung în cer să mă reîntâlnesc cu îngerii ca să cântăm împreună cântarea pe care ei ne-au învățat să o cântăm..